Profesorul Viorel Igna, din Perugia, este cunoscut ca un promotor al istoriei şi culturii româneşti în Italia. A considerat că participarea sa la alegerile locale din luna mai, pentru a intra în consiliul local, ar aduce un beneficiu comunităţii româneşti şi s-a înscris în lupta electorală pe o listă civică care susţine coaliţia de centru-stânga, la Perugia. „Suntem de cele mai multe ori consideraţi ca o masă de muncitori şi badante, fără o voce reprezentativă în faţa autorităţilor şi instituţiilor.” şi-a motivat el candidatura.
Viorel Igna are 60 de ani, este originar din judeţul Maramureş, iar în Italia din anul 1993. În România a predat filosofia în şcolile din Sighetul Marmaţiei timp de 16 ani. În 1994 s-a înscris la Institutul teologic din Assisi, fiind licenţiat în teologie fundamentală. În urmă cu doi ani şi-a luat doctoratul în filosofie la Cluj Napoca, cu tema „Sfera inteligibilă în tradiţia platonică şi creştinism”.
Din anul 1997 este preşedintele asociaţiei culturale „Amicizia Italia -Romania”, în cadrul căreia a organizat numeroase manifestări culturale. „Am în pregătire un simpozion internaţional despre viaţa şi opera regretatului Ioan Petru Culianu, care şi-a desăvârşit studiile la Perugia şi în Italia.” ne-a declarat profesorul.
Viorel Igna, promotor al istoriei și culturii românești în Italia
Una dintre manifestările organizate, cea din cadrul Festivalului „Marsciano, Arte Giovanni, 1 – 8 sept. 2013”, ziua interculturală a fost dedicată României şi românilor care trăiesc în Italia. Organizatorul principal a fost prof. dr. Viorel Igna.
Viorel Igna ne-a vorbit despre rolul activităţilor culturale din afara ţării. „Am început cu o expoziţie dedicată lui Mircea Eliade, în anul fondării asociaţiei şi am continuat cu alte manifestări, cum ar fi cea de la Marsciano, de anul trecut, care a fost de un real succes. Ceea ce este foarte important, este faptul că oamenii trebuie să fie conştienţi de bogăţia extraordinară a acestor tradiţii şi de aceea trebuie să le păstreze. Din păcate peste 90 la sută sunt în pericol de dispariţie, datorită plecării tinerilor, a construcţiilor total nereprezentative, babilonice, făcute în satele Maramureşului, ca de altfel peste tot în ţară, fără nicio legătură cu tradiţia seculară.”, a continuat profesorul.
RECORD de candidați români în Italia, peste două treimi sunt femei
Viorel Igna a ales să candideze la alegerile administrative din Perugia, care vor avea loc pe 25 mai, pe o listă civică, „Unione Civica e Socialisti Riformisti”, ce susţine coaliţia de centru-stânga şi pe actualul primar Wladimiro Boccali. „Sunt reprezentantul românilor pe această listă, în care se regăsesc 15 asociaţii politice şi civice, care s-au asociat cu PSI având ca obiectiv întărirea Alianţei de Centru Stânga, pentru a reforma eventuala Administraţie comunală condusă de Wladimiro Boccali.” ne-a declarat Igna.
„Prin posibila mea prezenţă în Consiliul comunal aş putea avea o contribuţie importantă. În sfârşit, comunitatea românilor din Perugia poate să-şi facă auzită vocea. Suntem de cele mai multe ori consideraţi ca o masă de muncitori şi badante, fără o voce reprezentativă în faţa autorităţilor şi instituţiilor.” e de părere profesorul Igna.
El este convins că majoritatea românilor nu-şi cunosc drepturile iar prezenţa unui conaţional în cadrul consiliului comunal ar aduce multe beneficii din acest punct de vedere. „Mai ales în privinţa drepturilor sindicale, a recuperării fondurilor de pensii vărsate la INPS şi pe care cei plecaţi sau cei care şi-au pierdut munca le cosideră un cadou.” a completat el.
Igna consideră că românii din Italia sunt victime ale politicii din România, iar cei care au decis să-şi facă o viaţă nouă ar trebui să se readapteze noii societăţii. „Trebuie să înţelegem că suntem semnatarii unui Tratat şi mai ales că prin Tratatul de la Lisabona avem drepturi egale, consfiinţite de Constituţia Europei Unite, de care politicienii de la Bucureşti par să fi uitat, continuând să se ocupe de chestiuni minore, de lupte între persoane, de chestiuni private, de care naţiunea n-are nevoie.”
Andi Rădiu
