Menu
in

PS Siluan: „Dacă (…) într-un vaccin există țesut ce provine din embrion uman avortat, nu aș accepta ca în organismul meu să intre așa ceva.”

„În momentul în care se aude un zvon care spune, de exemplu, că într-un vaccin există țesut ce provine din embrion uman avortat, pentru creștinul ortodox și pentru mine, ca episcop, se ridică un mare semn de întrebare, de ordin moral, dacă să primesc sau nu acel vaccin. (…) Eu nu aș dori și nu aș accepta ca în organismul meu să intre așa ceva. (…) Dar asta nu înseamnă că eu fac din aceasta o dogmă sau o normă pentru creștinii ortodocși trăitori în Italia. Îmi exprim doar o nedumerire, de ordin moral, de conștiință, și o teamă”

După prima parte a interviului cu Prea Sfințitul Părinte  Episcop Siluan, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, publicăm astăzi a doua parte.

Papa Francisc s-a vaccinat și a recomandat tuturor “vaccinul etic”. Vă veți vaccina în Italia și veți recomanda preoților și credincioșilor acest vaccin?

«Nu știu încă ce răspuns să dau acestei întrebări. Biserica noastră nu a luat în discuție, la nivel sinodal, chestiunea aceasta, dacă să se facă sau nu vaccinul.

Eu, ca episcop, dacă nu am competențe în domeniu, nu mă erijez în a spune „da” sau „nu” la un subiect pe care nu îl stăpânesc.

Răspunsul la această întrebare va trebui să-l găsească, la modul personal, cu libertate, fiecare în parte.

Dacă vaccinarea este spre binele celorlalți și spre binele nostru, în libertate de conștiință, o vom face.

O persoană poate considera oportun să mai aștepte, să vadă ce se întâmplă, pentru că lucrurile, etapele de verificare a vaccinului, de exemplu, au mers foarte repede – s-au cam „ars” etapele, din cauza crizei de sănătate publică în care ne aflăm.

Când nu știe ce să decidă, într-o situație anume, creștinul aleargă la Dumnezeu și-L întreabă ce este cel mai bine, pentru sine și pentru ceilalți, și se roagă: „Nu ne lăsa, Doamne, să greșim!”.

Prin urmare, nu cred că e oportun să-l îmbrățișăm pe „nu” sau pe „da, într-un mod radical.

Eu, în acest moment, nu sunt în măsură să recomand cum să facem, dar sunt în măsură să recomand medicația duhovnicească – acesta este domeniul meu – și aceasta am și făcut-o, în mod concret, la începutul pandemiei.

Atâta timp cât Biserica mea nu a luat o poziție oficială la acest subiect, în urma unor consultări cu specialiștii în domeniu, cu medici și cu teologi creștini, care să spună ce conținut au aceste vaccinuri, în ce fel ele acționează, ce urmări negative pot avea, ce efecte secundare ș.a.m.d., nu sunt în măsură să fac afirmații pe acest subiect.

În momentul în care se aude un zvon care spune, de exemplu, că într-un vaccin există țesut ce provine din embrion uman avortat, pentru creștinul ortodox și pentru mine, ca episcop, se ridică un mare semn de întrebare

În momentul în care se aude un zvon care spune, de exemplu, că într-un vaccin există țesut ce provine din embrion uman avortat, pentru creștinul ortodox și pentru mine, ca episcop, se ridică un mare semn de întrebare, de ordin moral, dacă să primesc sau nu acel vaccin.

Și chiar dacă, pentru omul de azi, acest lucru nu mai reprezintă neapărat o problemă, pentru creștinii ortodocși aceasta este o problemă foarte serioasă. Eu nu aș dori și nu aș accepta ca în organismul meu să intre așa ceva.

Dar asta nu înseamnă că eu fac din aceasta o dogmă sau o normă pentru creștinii ortodocși trăitori în Italia. Îmi exprim doar o nedumerire, de ordin moral, de conștiință, și o teamă cu privire la un exemplu concret de vaccin.

E necesară și binevenită, așadar, o informare detaliată cu privire la componența vaccinului și la modul în care el acționează în organismul uman, precum și cu privire la posibilele efecte secundare pe care acesta le poate avea pe termen lung.

Apoi, alegerea aparține fiecărei persoane în parte.

În concluzie, Biserica poate recomanda tot ceea ce e benefic pentru sănătatea sufletească și crede, fără nici o îndoială, în remediile duhovnicești, pe care le experimentează de veacuri, și care nu au efecte secundare.

Însă ea nu se poate pronunța, la modul general, în domeniile ce nu sunt de competența ei. Ea poate doar să recomande credincioșilor ei luare aminte, rugăcine, sfătuire, înainde de a lua decizii personale, ce pot avea urmări în timp.»

Creștinii așteaptă o îndrumare din partea Bisericii, care are o sensibilitate mai mare la pericol. Așteaptă fiecare sfatul duhovnicului?

«Da. Dar e bine de înțeles faptul că și ascultarea sfatului primit de la duhovnic nu exclude alegerea liberă de a-l urma sau nu. Ascultarea mea – înclusiv cea față de Dumnezeu – și asumarea sfatului pe care îl ascult se împlinește în deplină libertate.

Nu încape constrângere. Libertatea persoanei – și a conștiinței sale – este inalienabilă. Însuși Dumnezeu o respectă, pentru că Își respectă propriul Chip în fiecare persoană de pe pământ. Doar diavolul caută să alieneze libertatea conștiinței, pentru a o subordona voii sale și a o transforma în robie. »

Statul are nevoie de biserică pentru capitalul de încredere, de aceea „presează” acum. Statul nu reușește să convingă populația, deoarece medicii, inițial, au spus că virusul provoacă o simplă gripă.

«Statul are datoria să tuteleze sănătatea populației și, prin mijloacele specifice, medicale, sociale, trebuie să facă tot ceea ce poate pentru binele poporului.

Biserica tutelează planul spiritual, sănătatea spirituală (sufletească) a credincioșilor ei, în vederea vieții veșnice.

Dar ea acționează și în plan social, așa cum a făcut-o și de data aceasta, atât în Italia, cât și în România.

În România, intervenția Bisericii în plan social a fost una fără precedent, în ciuda dificultăților create de pandemie, de o anvergură ce nu s-a mai întâlnit vreodată.

Biserica a avut un impact deosebit în plan social și a făcut adevărate sacrificii (unii clerici chiar și-au pierdut viața), dar asta nu înseamnă că ea trebuie să dea „directive” cu privire la domenii ce nu intră în competența sa, ci ea veghează la bunul mers al vieții celor care îi aparțin și ridică semne de întrebare, dacă apare vreun pericol, cerând explicații și lămuriri, în numele credincioșilor ei.

Cred că această atitudine va aduce răspunsuri și va oferi oamenilor posibilitatea să se decidă, în libertate de conștiință, ce cale să urmeze în alegerile pe care le au de făcut în plan personal. 

Domnul spune așa în Evanghelie:

Nu este nimic din afară de om, care, intrând în el, să poată să-l spurce” (Marcu, 7, 15).

Problema nu este că lucrurile sunt sau nu confuze – circulă multe teorii. Problema este cum să facem ca noi, în continuare, să trăim o viață în care să facem alegeri pe care să nu le regretăm, atât pe plan personal, cât și general.»

La cât de repede evoluează lucrurile, se pare că ne vor forța alegerile sau obliga fără să avem timp să discernem lucrurile.

«Eu zic să apelăm la Cel care chiar le știe pe toate, în amănunt, Care, de la Botezul fiecăruia dintre noi încoace, ne-a dat un înger păzitor, iar pe toate cele pe care nu le vedem și nu le controlăm să le încredințăm Lui, Celui Care pe toate le vede, pe toate le stăpânește și pe toate le știe. Ne lăsăm în grija lui Dumnezeu.

La sfârșitul Evangheliei după Marcu, spune Domnul:

„Iar celor care vor crede, le vor urma aceste semne: în numele Meu, demoni vor izgoni, în limbi vor grăi, șerpi vor lua în mână și chiar ceva dătător de moarte de vor bea, nu-i va vătăma, peste bolnavi își vor pune mâinile și se vor face sănătoși” (Marcu, 16, 17-18).

Deci, noi facem cruce peste toate. Cel care este în domeniul medical își va întreba duhovnicul – că legea duhovnicească este personalizată, se aplică fiecăruia în parte.

Eu știu că poporul așteaptă de la noi îndrumări și răspunsuri concrete, dar principiul duhovnicesc este personal, nu se aplică la modul general.

De exemplu, este persoană care are nevoie de vaccin, altfel moare; este alta al cărei sistem imunitar reacționează într-un mod neprevăzut și un vaccin poate să-i fie fatal.

Deci este nevoie de discernământ, iar în fiecare domeniu de activitate, omul trebuie să își facă, în cel mai bun fel posibil, datoria.

Altfel, noi vrem soluții dintr-un domeniu și le cerem celor care nu stăpânesc domeniul respectiv. În trecut, medicina a rezolvat, cu ajutorul vaccinurilor, situații foarte grele și are capacitatea de a identifica soluții și în cazul de față.

Cu cât este mai mare transparența în explicarea acestor remedii ce se propun la nivel public, cu atât mai clare vor fi răspunsurile către populație.

Omul cu conștiință scrupuloasă nu trebuie împins de la spate și nu trebuie disprețuit, pe motiv că este rezervat.

Sfântul Apostolul Pavel zice: „Cel ce mănâncă să nu disprețuiască pe cel ce nu mănâncă; iar cel ce nu mănâncă să nu osândească pe cel ce mănâncă” (Romani, 14, 3).

Deci nu e cazul să se împingă lucrurile la extrem, în mod radical, pentru că nu este de folos nimănui. Calea de mijloc este cea mai sigură și mai sănătoasă.

Creștinul se roagă, în orice situație, și întreabă: ”Doamne, arată-mi ce să fac!”. Populația este liberă în alegerile ei și liberă trebuie să rămână, iar cine are de cerut un sfat să-l ceară personalizat, că nu se dau sfaturi „în masă”.

La modul general, ne vorbesc canoanele Bisericii și poruncile, pe care, dacă le urmăm, ne mântuim.»

A consemnat Crina Suceveanu

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 1 In medie: 4]
Exit mobile version