Vaticanul a fost martor, zilele acestea, la un nou moment istoric: alegerea celui de-al 267-lea Papă. Printre cei prezenți în Piața San Pietro, alături de zecile de mii de credincioși veniți din toate colțurile lumii, s-a aflat și Excelența Sa George Bologan, Ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, unul dintre cei mai buni cunoscători români ai Bisericii Catolice și ai mecanismelor interne ale Vaticanului.
Cu o experiență vastă în diplomație, dar și cu o profundă formație teologică, domnul ambasador a acceptat să ofere o radiografie lucidă și pătrunzătoare a acestui moment istoric – de la semnificația alegerii numelui Leon al XIV-lea, la mesajele subtile ale unui pontificat care se anunță misionar și universal, dar și despre impactul pe care acest nou început îl poate avea asupra relațiilor cu România și lumea ortodoxă.
Citiți și: Interviu în exclusivitate cu George Bologan, Ambasadorul României la Sfântul Scaun: „Diplomația Vaticanului este un compas moral pentru lume”
Ambasadorul George Bologan, despre misiunea lui Leon al XIV-lea
- Domnule ambasador George Bologan, v-ați aflat în aceste zile alături de zeci de mii de oameni în Piața San Pietro din Vatican și sunteți un foarte bun cunoscător al Bisericii Catolice și al istoriei creștinismului. Care este părerea dumneavoastră față de alegerea celui de-al 267-lea Papă?
A fost o alegere inspirată. Încă o dată se dovedește că Biserica de peste 2.000 de ani reușește să se mențină și să fie rezilientă (tot e un cuvânt foarte des folosit în zilele noastre). A fost un o alegere rapidă în condițiile în care am avut primul Conclav cu cel mai mare număr de cardinali din toată lumea. Ni s-a reconfirmat tuturor că în Biserică există o altă abordare, care nu are de-a face cu logica criteriilor politice. Am observat un model de discreție, păstrare a secretului, spre deosebire de alte situații când ”pe surse” se scurg informații, fără ca acestea să fie verificate. Ar fi bine să ne inspire și pe unii dintre noi acest exemplu de decență și de responsabilitate. A avut loc un vot fără campanie electorală deoarece programul tuturor cardinalilor era același: vestirea Evangheliei și atractivitatea acesteia într-o epocă digitală. În alegerea unui Papă ne aflăm într-o altă logică, departe de schemele ideologice și criterii politice. Inspirația Sfântului Duh a fost reconfirmată alegându-se un Papă de care timpul nostru are nevoie, un Papă misionar. Va fi cu siguranță un om al dialogului, un mediator de pace într-o perioadă în care clima politică internațională are nevoie de un om de echilibru și de o voce etică.
- Care este cheia interpretării numelui de Leon al XIV-lea?
Marea de oameni care s-a revărsat în Piața San Pietro și pe străzile din jurul Vaticanului, în aceste zile, era curioasă cum se va numi noul succesor al Sfântului Petru. Așa cum pentru Benedict al XVI-lea și pentru Francisc alegerea numelui a fost un indiciu al pontificatului lor, inspirându-se fiecare din viziunea și regulile celor doi Sfinți, Benedict patronul Europei și Farncisc de Assisi și în cazul lui Robert Francis Prevost alegerea de a se situa în siajul învățăturii și viziunii Papei Leon al XIII-lea este relevant. Papa Leon al XIII –lea a pus bazele doctrinei sociale, în mare, temele pontificatului său au fost dreptatea socială, cultura și educația. Prin documentul ”Rerum Novarum” Leon al XIII-lea a ”vorbit” lumii despre problemele sociale și economice într-o epocă în care secularismul începea să se răspândească. Binele spiritual și material al omenirii a fost o preocupare a lui Leon al XIII-lea și cu siguranță vor fi și pentru noul Suveran Pontif.
- Care este cheia interpretării numelui de Leon al XIV-lea?
Să întrupeze chemarea de a fi apostol al lumii și de a-l face atractiv pe Hristos. Într-o cultură digitală întrebările cu caracter teologic și spiritual rămân prezente, iar omul debusolat al epocii noastre are nevoie de a fi îndrumat pentru a se reconecta cu sacrul. Pentru că tot suntem în veacul inteligențelor, probabil Leon al XIV-lea va pune în valoare inteligeța spirituală.
- Sunteți și teolog, motiv pentru care am dori să explicați cititorilor noștri ce semnificații poate avea faptul că Robert Francis Prevost este călugăr augustinian?
Ordinul Sfântului Augustin a fost fondat de acesta cu scopul de a trăi și promova spiritul de comunitate așa cum l-au trăit primele comunități creștine (Faptele Apostolilor 4, 32-35). Ordinul Sfântului Augustin s-a născut din punct de vedere juridic în martie 1244, în timpul Papei Inocențiu al IV-lea. Ordinul, încă de la începuturile sale, l-a recunoscut pe Sfântul Augustin de Hippona drept părintele, învățătorul și ghidul său spiritual, nu numai pentru că a primit de la el Regula și denumiea, ci și pentru că a moștenit de la el doctrina și spiritualitatea care pune accentul pe fraternitate, spiritul de comunitate și lucrarea misionară. Sfântul Augustin este unul din părinții vennerați atât în Biserica Catolică cât și în cea Ortodoxă, prin urmare formarea augustiniană lasă să se întrevadă o înclinație către dialogul ecumenic și interreligios. De fapt deviza episcopală aleasă de Papa Leon al XIV-lea ”In illo uno unum” (în El singur, Unul) îl citează pe Sfântul Augustin pentru a sublinia că deși suntem mulți creștini și diferiți, noi creștinii suntem toți una în Hristos. Papa Leon al XIV-lea întruchipează o viziune eclezială universală, inclusivă, atentă atât la fidelitatea față de Tradiție, cât și la provocările pastorale contemporane. Cu siguranță nu vom avea un papă care să facă administrație sau politică, ci un slujitor al Evangheliei, reperul care poate să îl înalțe pe om și să-i regenereze speranțele în mai bine, într-o lume în care valorile morale au decăzut mult, iar societatea s-a degradat vizibil. Inspirându-se din învățătura Sfântului Augustin noul Episcop al Romei va fi un păstor pragmatic care va promova cultura întâlnirii și a dialogului.
- Faptul că este primul papă nord-american, Vaticanul își va doza influența?
Zâmbesc deoarece, așa cum am mai menționat, Biserica are alte criterii care nu fac parte din categoriile politice. Bineînțeles că pentru SUA este un motiv de orgoliu, acest fapt s-a văzut și în reacția imediată a președintelui Donald Trump. Ca percepțiegenerală probabil va avea un sens și faptul că este cetățean al SUA. Să nu uităm că și-a desfășurat o bună parte din activitatea de episcop în Peru, în diecezele de Chiclayo și Callo. O altă nuanță în această ”analiză” este faptul că, după alegerea ca Papă s-a adresat mulțimii în limbile italiană și spaniolă, nu și în engleză. Vaticanul nu are nevoie să își ptențeze influența. Să ne gândim că aproape 1,4 miliarde de oameni din populația globului este alcătuită din catolici. În aceste zile în Piața San Pietro s-a putut vedea și numărul foarte mare de credincioși veniți din toate colțurile lumii, americani, asiatici, europeni, africani, foarte mulți tineri, aceasta este o imagine vie a catolicității, unitatea în diversitate, interacțiunea cu oameni din țări și culturi diferite care generează fraternitatea universală, singura în măsură să depășească frontierele prejudecăților și ale resentimentelor naționale.
- Cum vedeți evoluția relațiilor cu România?
Atenția acordată de mass-media internațională alegerii noului Suveran Pontif, participarea a sute de mii de oameni la înmormântarea Papei Francisc, zecile de mii de suflete care au așteptat alegerea urmașului Sfântului Petru și reacțiile neîntârziate ale liderilor lumii, care au lăsat impresia unei competiții în a se grăbi să îl felicite pe noul Papă, au arătat doar o parte a însemnătății de a avea realții diplomatice bune cu Sfântul Scaun și a influenței pe care acesta o poate exercita la nivel global. Pentru unii, cu siguranță, va conta în ecuația relațiilor și faptul că este un Papă american, dar menționez, nu este un aspect definitoriu.
Din punct de vedere al dialogului confesional, sunt optimist că o întâlnire a Preafericitului Patriarh Daniel cu Papa Leon al XIV-lea va reprezenta un capitol important în evoluția unității creștine într-o epocă în care a te declara creștin devine deseori un act de curaj mai degrabă decât de libertate.
interviu integral în universul.net