Menu
in

EXCLUSIV / Agricultori şi menajere în Consiliul Diasporei promis de Iohannis – primele detalii

«Una dintre primele măsuri pe care le voi adopta în calitate de Președinte al României va fi crearea unui Consiliu Consultativ format din reprezentanții comunităților de români de peste graniță. Acest Consiliu va trebui să constituie cadrul în care vor fi dezbătute temele ce preocupă românii din afara granițelor și armonizate pozițiile instituțiilor.» (Klaus Iohannis, interviu în Gazeta Românească, 3 octombrie 2014)

Campanie electorală. Una dintre cele mai importante promisiuni ale lui Klaus Iohannis a fost aceasta: constituirea unui Consiliu de reprezentare a Diasporei pe lângă palatul Cotroceni. La un an de la alegeri, se ştie prea puţin despre stadiul acestei promisiuni.

În exclusivitate pentru Gazeta Românească, Sandra Pralong, consiliera preşedintelui pe problemele românilor din străinătate, a dezvăluit primele detalii despre cum va arăta acest consiliu: va avea 20 de membri, între care chiar şi agricultori sau menajere.

Este o revoluţie în abordarea relaţiilor cu românii din străinătate, în rândul cărora, într-adevăr, majoritatea fac parte din aceste categorii: îngrijitoare, menajere, agricultori, constructori, etc.

Sandra Pralong, de la 1 septembrie aţi luat conducerea departamentului pentru diaspora de la Palatul Cotroceni. Ce v-a atras atenţia pînă acum, ce credeţi că e de făcut?

«Totul e de făcut, pentru că în primul rând construim o relaţie de încredere şi de parteneriat cu românii de pretutindeni şi a fost şi efortul colegilor mei până acum, dar nu a fost un efort dedicat.»

De ce atât de târziu? A fost ultimul departament completat.

«Cei din urmă vor fi cei dintâi, în privinţa diasporei.»

Ce v-aţi propus? Aveţi un plan?

«Sunt mai multe lucruri la care lucrăm. Aş vrea să îmi îngăduiţi să le spun după ce vorbesc cu colegii mei din diferitele alte structuri ale statului, pentru că îmi doresc o relaţie de parteneriat cu ei, pe lângă cea cu voi. Sunt vreo 18 instituţii care se ocupă într-un fel sau altul de diaspora. Colegii mei nu ar trebui să afle din presă despre ce avem de gând.»

Care e orizontul de timp pînă la anunţarea planurilor?

«Câteva săptămâni, chiar înainte de sfârşitul anului. Preşedinţia are dorinţa de a oferi o platformă de dialog şi de conlucrare.»

Puteţi recupera din ce s-a făcut înaintea dvs. acolo? Aţi moştenit ceva de la predecesori?

«Nu numai că preiau ceva ce a precedat, dar cred că am construit eu însămi, în acei doi ani în care am fost la Cotroceni. Am organizat atunci un prim forum al presei de pretutindeni, un prim târg de joburi. Oamenii care m-au precedat, şi mă gândesc la Eugen Tomac pe vremea preşedintelui Băsescu, aveau poate o perspectivă un pic diferită, ei s-au preocupat mai ales de românii din jurul graniţelor. Nu începem chiar de la zero, cu toate că am putea să ne organizăm mult mai bine.»

Ce ne puteţi spune despre Consiliul de reprezentare a diasporei, promisiune făcută de Klaus Iohannis încă din campania electorală?

«Chiar înainte să plec am vorbit cu domnia sa, Consiliul va fi lansat probabil înainte de sfârşitul anului.»

Cine va face parte din el?

«E o întrebare bună. Pentru moment avem un concept. Ceea ce ne dorim e să adunăm la Cotroceni oamenii cei mai reprezentativi ai gândirii româneşti sau ai lucrului bine făcut, indiferent dacă sunt de condiţie modestă sau dacă sunt somităţi de premiul Nobel. Şi aici contăm pe voi, din presă, să ne semnalaţi, mai ales la oamenii care poate care au mai puţină vizibilitate în presă, de exemplu, acel om care lucrează în agricultură…»

Va avea loc în Consiliu şi cineva care lucrează în agricultură?

«Cu siguranţă. Haideţi să vă dau un exemplu savuros. O doamnă îngrijitoare, care face menajul la Paris, şi care din faptul că face menajul şi-a strâns bani, a făcut investiţii imobiliare pe care le-a fructificat, în România, a vândut un teren, a recumpărat altul, a reinvestit pe parcursul ultimelor 20 de ani, şi acum are o mică avere imobiliară. Continuă să facă menajul, îl face bine, onest…»

Şi acest tip de persoană ar putea avea loc în Consiliu?

«Îmi doresc să aibă loc, pentru că ei reprezintă oamenii pentru care Consiliul va lucra.»

Aveţi un număr de membri?

«Vorbeam cu domnul preşedinte că ar trebui să fie în jur de 20 de persoane ca să fie gestionabil. Dar aceştia vor fi consiliul de conducere al unui laborator mai mare. Din laborator pot face parte toţi cei care doresc să aibă acces să să contribuie într-un fel la problematica diasporei.»

Puteţi avea milioane de cereri…

«Să vină, va fi acest laborator, va fi o structură deschisă, din care în momentul în care vii în ea, ai anumite drepturi şi anumite obligaţii. Contăm pe voi să ne semnalaţi acei oameni care au avut rezultate…»

A fost un aşa-zis caz al amabasadorilor. Preşedintele a ieşit după alegeri şi a spus că ar trebui sancţionaţi consulii şiu ambasadorii din ţările unde românii au fost umiliţi la cozi. Ce urmări a avut această solicitare a preşedintelui?

«Dosarul eîncă pe rol. După cum ştiţi, a fost deja audiat fostul ministru de externe, în 5 octombrie, martor în acest dosar…»

Vor fi sancţionaţi ambasadorii?

«Eu cred că da.»

Nu mă refer la dosarul DNA, ci la declaraţia preşedintelui.

«Nu am discutat cu preşedintele acest lucru. Dar dacă mă întrebaţi pe mine, cred că trebuie lăsată instituţia care păstoreşte ambasadorii, şi anume MAE, trebuie lăsată să îşi facă ordine în propria ogradă.»

Deci ar trebui să îşi analizeze ei situaţia. Deja la un an de zile, e târziu.

«Eu cred că ei o fac. Eu cred că se întâmplă lucrul ăsta. Nu cred că lucrurile au rămas fără consecinţe sau cel puţin aşa vreau să cred. Dar, repet, nu am discutat cu preşedintele.»

Ce părere aveţi de Uniunea Jurnaliştilor Români de Pretutindeni?

«E fantastic efortul vostru, vă felicit, vă încurajez, este minunat că existaţi, aşteptările de la voi sunt foarte mari.»

Sorin Cehan


 

Sandra Pralong, Consilier de Stat la Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor al Administrației Prezidențiale, s-a întors în România în 1990 de la New York, unde era director de promovare al săptămânalului internațional Newsweek. La București a pus bazele Fundației pentru o Societate Deschisă (Fundaţia Soroş), pe care a condus-o între anii 1990-1993.

Între 1998 și 2000, a fost consiliera președintelui Emil Constantinescu, fiind responsabilă, printre altele, cu comunicarea internațională și coordonarea politicilor către românii din afara țării.

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]
Exit mobile version