De la Unificarea Italiei până astăzi au emigrat 30 de milioane de italieni, conform datelor raportului „Italieni în lume”. 4 milioane de italieni sunt acum consideraţi emigranţi, născuţi în Italia şi plecaţi pentru o viaţă mai bună. Seful Statului a spus despre aceste date: „Ne ajută să citim mai bine şi fluxurile către Italia”
Italienii sunt încă un popor de emigranţi. Peste patru milioane trăiesc în străinătate, noi fluxuri ale unui fenomen care în istoria Italiei unite i-a determinat pe 30 de milioane de persoane să-şi facă valiza.
O spune raportul „Italieni în lume 2011”, prezentat pe 21 iunie la Roma de fundaţia Migrantes, pe baza datelor, actualizate la finele anului trecut, furnizate de Asociaţia italienilor rezidenţi în străinătate (Aire).
Raportul calculează 4,1 milioane de italieni în străinătate, care trăiesc mai ales în alte ţări europene (56%) sau în America (39,6%). Clasamentul ţărilor de emigraţie este condus de Argentina (15,8%), urmată de Germania (15,3%), Elveţia (13%), Franţa (8,8%) şi Brazilia (6,9%).
Pleacă în special rezidenţii din marile oraşe: 258.000 de emigraţi de la Roma, 53.000 de la Milano, 36.000 de la Napoli, 35.000 de la Torino. Dacă se analizează însă pe zone mari, emigraţia este mai ales sudică (1.448.000), urmează insulele (767.000), în timp ce Nord-Vestul, Nord- Estul şi Centrul contribuie cu o cotă de circa 600.000 de persoane fiecare.
Anul acesta, raportul „Italieni în Lume” este dedicat celor 150 de ani de la Unificarea Italiei, pe timpul cărora s-au împrăştiat prin lume 30 de milioane de de italieni, din care descind între 60 şi 80 de milioane de persoane cu origine italiană. O istorie care, potrivit şefului statului, Giorgio Napolitano, trebuie să folosească drept învăţătură.
„Din aceste experinţe trebuie să extragem instrumentele pentru o o lectură mai detaliată a fenomenului migratoriu, în special legat de fluxurile actuale, de la Sudul la Nordul lumii, a căror martori am fost şi în măsură crescândă destinatari şi cărora recentele evenimente din ţările nord-africane şi din Orientul Mijlociu le-a conferit fără îndoială o accelerare”, scrie Napolitano într-un mesaj trimis pentru prezentarea raportului „cu speranţa ca iniţiativele dvs. să contribuie la o reacţie contra oricărei forme de indiferenţă”.
„Abandonarea propriului meleag – continuă şeful statului – este întotdeauna o alegere dură şi dureroasă. Speranţa mea este ca lecţia trecutului să se poată traduce într-o învăţătură pentru prezent, consolidând acea veche atitudine de primire, azil şi solidaritate care aparţine valorilor autentice ale acestui popor„.
„Toate ţările în mod autentic democratice, Uniunea Europeană şi comunitatea internaţională – afirmă preşedintele Republicii – nu se pot sustrage obligaţiei unei primiri solidare, într-un cadru de reguli care să confere ordine fluxurilor migratorii şi care să folosească la stoparea infamelor traficuri cu fiinţe umane, şi prin intermediul unor modalităţi eficiente de cooperare cu ţările de provenienţă”.
Elvio Pasca
