În urmă cu circa trei luni, la Bologna a sosit un nou consul general, Eugen Şerbănescu, care până la sosirea în Italia a fost şef al Consiliului Naţional al Cinematografiei de la Bucureşti. Dar Eugen Şerbănescu nu este la prima experienţă în diplomaţie: între 1998 şi 2002 a fost consul general la New York şi Los Angeles.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, obţinând mai multe premii literare pentru dramaturgie, comedie şi beletristică. Între anii 1989 şi 1996 a scris articole în România Liberă, unde a ajuns în funcţia de redactor-şef adjunct în 1994. În perioada 1996-1998 a fost secretar de stat şi purtător de cuvânt al guvernului în Guvernul Victor Ciorbea. Am vorbit cu Eugen Şerbănescu la întâlnirea comunităţii de la Bologna şi am descoperit o personalitate hotărâtă să lupte pentru imaginea comunităţii româneşti din Italia.
Domnule Eugen Şerbănescu, ce impresie aveţi despre comunitatea românească, după trei luni de când sunteţi Consul General la Bologna?
«Am participat deja la acţiuni ale asociaţiilor din Firenze, Ravenna, Arezzo şi Bologna şi m-am întîlnit cu enoriaşii şi preoţii dioecezelor româneşti din Bologna. Succint vorbind, comunitatea este dornică de fapte bune, în toate cele trei regiuni aflate în circumscripţia noastră consulară – Toscana, Emilia Romagna şi Marche, ca de altfel, cred, în toată Italia. Această sintagmă, „fapte bune”, prea generală, trebuie desigur dezvolată şi nuanţată.
Sunt multe de făcut pentru pentru a da mai mult conţinut şi mai multă consistenţă noţiunii de comunitate. În afară de limba comună, mai trebuie şi o conştiinţă a apartenenţei la această comunitate, adică asumarea unui ansamblu minim de idei, valori etico-naţionale, obiceiuri, cutume, tradiţii, cultură comportamentală, care să stea în centrul paradigmei comunitare.
Studenții din Bologna: “ Dorim să fim mediatori pentru comunitatea românească, îi invităm pe toți românii la unitate”
Trebuie în mod programatic evitate situţiile de neîncredere şi dezbinare (de care românii nu se poate spune că sunt chiar străini) şi adoptate cele de convivializare şi rezonanţă. Să găsim ce ne uneşte şi nu ce ne desparte. Consulatul general de la Bologna, care acţionează apolitic, nu-şi propune să tuteleze nicio asociaţie (aşa cum nu-şi doreşte să fie tutelat de nimeni).
Noi vrem să fim un catalizator de comunicare. Este vorba, mai întâi să ştim unii de alţii, pentru ca apoi să vedem ce putem face împreună. În acest sens, pe site-ul Consulatului, am lansat iniţiativa „Români de succes”, făcând un apel la toate asociaţiile din cele trei regiuni mai întâi să se prezinte şi apoi să ne semnaleze români de succes, adică profesori, avocaţi, doctori, studenţi, întreprinzători, patroni, bibliotecari, constructori, şoferi, maiştri instalatori, meseriaşi de prima mână etc – într- un cuvânt oameni de etică şi măiestrie a muncii din domeniul lor, oameni care îşi fac datoria, recunoscuţi ca atare, cărora vreau să le dau şi eu un telefon şi să-i salut, în numele statului român, să le mulţumesc pentru faptul că succesul şi renumele dobândit în arealul lor de trai întăreşte naţiunea română, oriunde s-ar afla ea, şi apoi să încercăm să-i punem în contact pe unii cu alţii (cine vrea, desigur), să facem reţeaua românilor de succes din cât mai multe oraşe şi localităţi din cele trei regiuni.
Sunt peste 200.000 de români în acest spaţiu. Eu cred că dacă măcar o treime din aceşti oameni ar şti unii de alţii, s-ar creea o forţă semnificativă, de care orice autoritate – română sau italiană – ar trebui apoi să ţină seama.»
„Societatea italiană să înceteze cu demonizarea românilor”
Asociația ”Arezzo Insieme”, lansare oficială în prezența Consulului General de la Bologna și a Primarului
Ce diferenţe sunt între românii pe care i-aţi cunoscut în SUA, cât timp aţi fost consul general la Los Angeles şi New York, şi cei cu care aţi intrat în contact la Bologna?
«Sunt generaţii atât biologic, cât mai ales de formare spirituală diferită şi care au emigrat din motive diferite. La New York şi Los Angeles erau, în majoritate, emigranţi politici, oameni care au fugit de regimul concentraţionar comunist în diverse perioade de după război până în decembrie 89. Am satisfacţia de a fi reuşit acolo, la sfîrşitul anilor ’90, să refac punţile de comunicare între ei şi noile instituţii democratice ale statului român, depăşind neîncrederea şi suspiciunea fratricidă a acestor admirabili români, traumatizaţi şi îndepărtaţi de ţară de către represiunea comunistă.
În Italia, generaţia vechilor intelectuali se stinge şi apar generaţii noi, care s-au format sau chiar s-au născut după decembrie 89, de factură eterogenă, de diverse grade de cultură şi studii, în căutarea unei cariere de succes, a unor oportunităţi profesionale, a unor joburi mai bine remunerate, în căutarea unei vieţii prospere, decente sau chiar la limita supravieţuirii, uneori nu tocmai prin mijloacele cele mai ortodoxe.
2000 de firme românești la Florența, românii felicitați oficial
Cazurile acestea din urmă sunt izolate şi cumva grevează nemeritat imaginea comunităţii, de aceea vă spuneam că am lansat iniţiativa „Români de succes”; pe de o parte, societatea italiană trebuie să-i cunoască pe aceştia în primul rând (care contribuie şi la creşterea produsului intern brut al Italiei), să mai înceteze cu demonizarea românilor per ansamblu, şi pe de alta – este evident că nu poţi să fii de succes dacă nu eşti serios, or tocmai de aceea aş vrea ca această reţea, ca aceşti oameni – nodurile reţelei comunitare – să devină modele şi nuclee de atracţie şi pentru alţi români, care să devină şi ei mai serioşi…»
La Roma a fost organizată o selecţie pentru posturilor de funcţionar consular, destinate românilor cu reşedinta în Italia. Va fi posibil acest lucru şi la Bologna?
«Noi, la Bologna, avem deja un funcţionar consular cu reşedinţă în Italia. Este vorba de dra. Roxana Gorgan, care locuieşte în Porretta Terme, absolventă a Facultăţii de Drept din Bologna, şi care lucrează pentru Consulat încă din 2011. Dacă posibilităţile financiare o vor permite, desigur că avem în vedere angajarea încă a unui rezident român din zonă.»
Andi Rădiu
