«Avem în comun un vast patrimoniu istoric şi cultural, rădăcini puternice, solide care vin din Antichitate şi care explică de ce în Italia este o puternică comunitate românească şi, pe de altă parte, în România, există un număr mare de italieni care participă la viaţa economică şi culturală a ţării. În Italia, comunitatea românească este mare, este preţuită şi este din ce în ce mai bine integrată.
Comunitatea italiană din România este, la rândul ei, dinamică şi activă şi sunt două manifestări ale prieteniei care există nu numai între instituţiile din România şi din Italia, dar mai ales la nivelul celor două popoare.»
Este un fragment din declaraţia făcută de preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, după întâlnirea cu Klaus Iohannis la Cotroceni. Preşedintele italian a vizitat Bucureştiul în 13 şi 14 iunie, cu o agendă încărcată, fiind prevăzute întâlniri cu preşedintele, primul ministru, dar şi comunitatea italiană din România.
Este prima vizită a preşedintelui Mattarella în România, la distanţă de 5 ani de vizita făcută de Giorgio Napolitano. Declarativ, scopul vizitei este cel de a anunţa sprijinul Italiei pentru intrarea României în Schengen. O cerere care datează din 2011 şi care în mod evident acum se leagă şi de rolul de ţară de frontieră pe care îl are România în această fază delicată de raporturi cu Rusia privind criza ucraineană, scrie agenţia italiană Askanews, care adaugă: „Vizita preşedintelui italian se inserează apoi într-un moment deosebit pentru zonă, apropiindu-se întâlnirea la nivel înalt NATO din 8 şi 9 iulie din Varşovia la care ţările est-europene îşi vor prezenta îngrijorărilor legate de apropierea de Ucraina.”
Sprijin pentru Schengen pentru România. În schimb, România să se angajeze în continuare hotărât pe frontul ucrainean contra Rusiei şi să sprijine Italia în chestiunea imigranţilor.
Iată de a declarat Klaus Iohannis după întâlnire: « Vorbim despre o relaţie marcată de prezenţa unei comunităţi româneşti foarte importante în Italia şi a unei însemnate comunităţi italiene, în cea mai mare parte comunitate de afaceri, în România, care se adaugă minorităţii italiene istorice din ţara noastră.
Îi mulţumesc şi pe această cale Președintelui Mattarella pentru că este un interlocutor deschis problematicii comunității românești din Italia și una dintre vocile influente care încurajează permanent procesul de integrare al acesteia, cu menţinerea identităţii româneşti.
Din această perspectivă, în cadrul convorbirilor am subliniat necesitatea continuării eforturilor comune de sprijinire a comunității românești din Italia și de creștere a participării românilor la viața socială, dar și politică din Peninsulă.
În paralel, trebuie să ne continuăm eforturile pentru păstrarea identității lingvistice și culturale a comunității românești, precum și pentru valorificarea potențialului economic foarte important al acesteia în relația bilaterală.»
Despre angajamentul militar al României, Iohannis a spus: «Am discutat şi despre situaţia din Ucraina şi am reamintit poziţia României potrivit căreia sancţiunile Uniunii Europene pentru Rusia trebuie menţinute până la implementarea deplină a Acordurilor de la Minsk.
În perspectiva Summitului NATO de la Varşovia, am prezentat argumentele consistente ale părţii române în sensul asigurării unei prezenţe a NATO robuste, de descurajare, poziţionată în mod proporţional pe întregul flanc estic al Alianţei, ca răspuns la acţiunile Rusiei care au dus la deteriorarea echilibrului de securitate în zona Mării Negre.»
Legat de valul de refugiaţi, Iohannis a spus: «Am discutat şi despre provocarea migrației şi am reamintit poziţia României pe acest dosar, subliniind importanţa găsirii unor răspunsuri eficiente, care nu pot fi decât unele asumate împreună.
România este solidară cu eforturile Italiei şi am prezentat contribuţia substanţială a ţării noastre pentru gestionarea acestui fenomen.»
Sergio Mattarella a confirmat înţelegerea deplină: «Am înțeles îngrijorările României referitoare la granița estică a Uniunii. Am aplicat, la rândul nostru, cu rigoare sancțiunile față de Rusia în urma crizei din Ucraina și, dacă va fi solicitat acest lucru, Italia va continua să le aplice cu aceeași rigoare.(…) Italia a propus un proiect Uniunii Europene, care se dorește să fie o contribuție, o solicitare față de Uniunea Europeană pentru a stabili o intervenție articulată și comună în fața fluxului migrator, în colaborare cu țările de la care pleacă fluxurile migratoare. Este vorba despre o problemă cu care se confruntă întreaga Europă și nu numai țările în care sosesc migranții.
Am vorbit la întâlnirea noastră despre faptul că, dacă nu ar fi ținute în mână, fluxurile ar crește și ar deveni imposibil de gestionat. Italia face tot ceea este necesar ca țară de sosire, dar este nevoie ca Uniunea Europeană în ansamblu să își asume responsabilitatea primirii, nu numai la nivel de situații de urgență și situații de dificultate, ci cu o perspectivă istorică și de ansamblu asupra fenomenului.
(…) Am confirmat domnului Președinte susținerea convinsă a Italiei pentru intrarea României în Sistemul Schengen, pentru că și acest lucru presupune o ulterioară creștere a solidității Uniunii Europene, precum și a impactului României asupra Uniunii Europene.»
Cei doi şefi de stat au inaugurat împreună Forumul Economic româno-italian dedicat promovării participării investitorilor italieni în economia românească. Schimburile comerciale între România şi Italia au ajuns la un nivel record de peste 13 miliarde euro, Italia fiind al doilea partener comercial al României.
Preşedintele italian a sosit la Bucureşti luni, 13 iunie, întâlnindu-se cu un grup de italieni stabiliţi în România.
De remarcat că la dialogul dintre Klaus Iohannis şi Sergio mattarella a participat şi George Bologan, noul ambasador român la Roma, dar şi Dana Constantinescu, fosta ambasadoare.
foto: presidency.ro