Studiul ACLI prezentat pe 11 octombrie la Roma evaluează şi salariile câştigate de românii din Italia: în medie, acesta este de o mie de euro. Există diferenţe mari între bărbaţi (1.250 euro) şi femei (850 de euro): cei care lucrează în construcţii câştigă dublu faţă de cei din agricultură. Aproape 500 euro diferenţă între cei care trăiesc în Friuli şi în Puglia. Un raport de muncă din cinci este la negru.
Bărbaţii câştigă 1250 € pe lună, femeile 850 €
Venitul mediu declarat de lucrătorii intervievaţi este de o mie de euro, însă bărbaţii se pot lăuda cu un salariu mediu lunar de 1.250 euro, dar femeile se opresc la numai 850.
Diferenţe semnificative se întâlnesc analizând datele pe sectoare economice de angajare. Dacă cei care lucrează în agricultură au 750 de euro pe lună, cei care lucrează în construcţii au 1.400 de euro, şi în funcţie de rezidenţă, având în vedere că cei care lucrează în Sud sunt penalizaţi faţă de cei angajaţi în regiunile din Nord. În particular, între Puglia şi Firuli Venezia Giulia există o diferenţă de 500 de euro.
În construcţii se câştigă 1.400 €, în agricultură 750 €
Date studiului arată că pentru aproape două femei din trei (64%), dintre cele intervievate, prima experienţă de muncă în străinătate a coincis cu un loc de muncă în sectorul muncii domestice şi asistenţei familiale.
Contrar, pentru bărbaţi sectorul construcţiilor a fost cel în care s-au angajat prima dată (42%). Aproape doi intervievaţi din trei aveau deja un loc de muncă în România înainte de a veni să-şi caute norocul în Italia. în ce priveşte legalitatea raportului de muncă, procentul de indivizi angajaţi cu un contract regulamentar este cu puţin mai mic de 60%, iar procentul celor care declară că muncesc „la negru”, adică fără contract, este de 18%.
O cotă care se diminuează în mod net în rândul persoanelor care sunt în Italia de mai mult timp (de la procentul de 32% a celor care au sosit în Italia după 2009 la cel de 9% al celor care au ajuns înainte de 2000). Semnificativă este şi cota de persoane în acest moment şomere (în şomaj tehnic sau nu), echivalentul a 19%.
În acest sens, cercetătorii observă că dincolo de vârsta medie în mod clar joasă a intervievaţilor (682 de femei şi 516 bărbaţi, vârsta medie 36 de ani, grupul cel mai bine reprezentat fiind cel al tinerilor adulţi cu vârstele între 25 şi 34 de ani), din studiu reiese că în Italia sunt prezente „cel puţin două generaţii migratorii” şi că munca în termeni de legalitate a raportului de muncă este una discriminatorie; angajarea ilegală este o condiţie tranzitorie, care caracterizează mai ales prima perioadă de rezidenţă în străinătate.
Printre persoanele care sunt în Italia de mai mult timp, cota de muncă la negru se reduce în mod net şi odată cu trecerea timpului lucrătorii români tind să obţină o condiţie de muncă regulară. În sinteză, „condiţiile de viaţă şi de muncă tind să se îmbunătăţească în faza succesivă celei de primă rezidenţă şi se intensifică reîntregirile familiale” şi „integrarea românilor în ţara noastră creşte odată cu şederea în Italia„.
Citeşte şi
Studiu: Un român din doi din Italia vrea să se întoarcă acasă
Studiu/ Jumătate dintre străinii care cer credite în Italia sunt români: 35% vor maşină
ISTAT/ Italia: Un străin din cinci e român
Aproape 55.000 de întreprinzători români în Italia
Raportul Ismu: 1,1 milioane de români în Italia