După mulţi ani de scădere, transferurile de bani efectuate de românii care lucrează în străinătate către România dau primele semne de creştere. Sumele trimise familiilor din ţară s-au ridicat în primele cinci luni ale anului la 1,52 miliarde de euro, atingând nivelul maxim al ultimilor cinci ani.
1,52 miliarde de euro, este suma totală pe care românii de peste hotare au trimis-o în țară în primele cinci luni ale lui 2014, acesta fiind și nivelul maxim al ultimilor cinci ani.
Potrivit Banci Naţionale a României, valoarea este cu 8,4% mai mare decât cea înregistrată în perioada similară din 2013, respectiv 117 milioane de euro, şi cu aproape 10% (132 de milioane de euro) peste cea din 2011, când s-a înregistrat nivelul minim al ultimilor nouă ani.
Faţă de nivelul de vârf înregistrat în 2008, remiterile au fost în primele cinci luni ale acestui an mai mici cu peste 40%. Românii se află pe locul al treilea în topul mondial al beneficiarilor de bani trimişi acasă din străinătate, după Ucraina şi Tadjikistan, potrivit unui raport publicat de Banca Mondială la sfârşitul anului trecut.
Românii care lucrează în Germania şi Statele Unite ale Americii au trimis anul trecut mai mulţi bani în ţară decât cei din Spania, unde sunt mai mulţi, însă mai slab calificaţi şi mai prost plătiţi, pe primul loc menţinându-se muncitorii din Italia.
„Pe primul loc la transferuri către România se situează Italia, cu 925 milioane de euro, pe locul doi Germania cu 595 milioane de euro, iar pe trei SUA cu 460 milioane de euro. Spania se află abia pe locul patru cu 393 milioane de euro”, a declarat acum o lună Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României.
Vârful transferurilor bănești ale românilor din Italia a fost atins în 2008, respectiv 2,7 miliarde euro, iar în același an transferurile bănești ale românilor din Spania au fost de 2,11 miliarde euro. Este vorba însă despre sume care au intrat în ţară prin canale ce pot fi monitorizate, transferuri bancare sau prin intermediul companiilor specializate, volumele reale fiind mult mai mari, având în vedere că cele mai mari sume intră sub formă de bani lichizi.
Bani trimişi „cu sacoşa”
Criza economică a lovit puternic în volumul banilor trimişi de cei peste 2 milioane de români care muncesc în străinătate. Aceste sume depăşiseră pentru prima dată pragul de un miliard de euro în 2001, iar de atunci au înregistrat şapte ani de creştere neîntreruptă.
Acestea sunt însă sume care au intrat în ţară prin canale care pot fi monitorizate, transferuri bancare sau prin intermediul companiilor specializate, volumele reale fiind mai mari. În acest sens, secretarului de stat din Ministerului Finanţelor Publice, Gyorgy Attila, declara de curând că “românii din străinătate nu apelează la canale oficiale pentru a-şi trimite banii şi prin urmare foarte multe tranzacţii nu sunt fiscalizate”.
Astfel, românii care muncesc peste graniţe trimit acasă peste un miliard de euro cu ajutorul şoferilor de autocare, rudelor sau prietenilor. Banii veniţi în plic sau în colete nu apar în statistici, dar specialiştii financiari estimează că ei reprezintă un sfert din suma calculată de BNR ca fiind trimisă în România din străinătate. Mulți dintre românii plecați la muncă în străinătate nu-și permit luxul să achite taxe și comisioane pentru banii pe care îi trimit celor rămași acasă.
În aceste circumstanţe, nimeni nu ştie cu exactitate câţi bani strânşi au românii care lucrează în străinătate. Conform unui studiu mai vechi al Fundaţiei Soros România, românii care lucrează în afara ţării ar fi strâns 100 de miliarde de euro din 2000 până în 2010.
Lunile de vară aduceau în mod tradiţional un flux mai mare de bani din străinătate pentru că mulţi români se întorceau în ţară pentru concedii. Sectorul construcţiilor rezidenţiale era unul dintre principalii beneficiari ai acestor fluxuri de bani. Mulţi români şi-au îngropat banii în pereţii de beton ai caselor cât mai spaţioase, iar acum nu se pot muta în ele. Nu mai au bani să le termine.
Criza economică a afectat şi România, astfel că mulţi conaţionali au hotărât să-şi „petreacă“ criza în afara graniţelor, unde, deşi veniturile sunt mai mici comparativ cu perioada de boom, sunt în continuare peste cele medii din ţară. Analiştii anticipează că remiterile nu vor ajunge prea curând la nivelul din 2007-2008 pentru că ţările de destinaţie sunt încă în criză economică.
Spania, dar şi Italia destinaţiile preferate de muncitorii români, sunt ţările din Uniunea Europeană care au fost grav afectate de şomaj în ultimii patru ani. La finele lunii mai a acestui an, rata şomajului se ridica la 25,1% în Spania, în continuare cea mai mare din Europa, iar în Italia era de 12,6%.
