Diplomatul Lilian Zamfiroiu a fost validat marţi 25 iunie de Comisiile de politică externă şi cultură ale Senatului pentru funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român, după care a fost validat prin vot şi în plenul Senatului, miercuri 26 iunie.
Imediat după demisia lui Andrei Marga de la conducerea ICR, USL, prin preşedintele Comisiei de Cultură din Senat, Georgică Severin, a anunţat că îl propune pe Lilian Zamfiroiu, diplomat de carieră, care a fost în ultimii şapte ani adjunctul ambasadorului României la UNESCO, Nicolae Manolescu.
Noul preşedinte al ICR a fost ales din corpul diplomatic tocmai pentru a se evita coflictele pe care MAE le-a avut cu ultimii doi şefi de la ICR, Roman Patavievici şi Andrei Marga.
„A vând în vedere şi ce s-a întâmplat în legătură cu ultimii doi preşedinţi, ne-am gândit să o luăm invers. Nu am căutat în primul rând un om, ci ne-am gândit la fişa postului, la ceea ce aşteaptă ţara de la ICR, la rolul acestei instituţii şi la îmbunătăţirea cadrului de colaborare cu toţi reprezentanţii semnificativi ai culturii române şi, totodată, îmbunătăţirea colaborării cu Ministerul Afacerilor Externe.
Pornind de la aceste idei, am încercat să gândim un portret robot de preşedinte şi primul rând ceea ce ni s-a părut necesar a fost ca el să nu fie implicat direct în această zonă culturală, în sensul de a putea fi acuzat de vreun partizanat. Ne-a interesat să fie un om cu foarte bune contacte externe, în special pe zona culturală, un om care cunoaşte această zonă.
În al treilea rând, ne-a interesat foarte mult să fie un om care colaborează, lucrează cu MAE tocmai pentru a putea elimina asperităţile care s-au demonstrat clar în timpul ultimei conduceri a ICR”, a explicat preşedintele Comisiei pentru cultură şi media de la Senat.
El a subliniat că USL a ţinut cont de toate aceste criterii prin nominalizarea lui Lilian Zamfiroiu.
În opinia lui Georgică Severin, viitorul preşedinte al ICR va trebui să normalizeze funcţionarea ICR „în sensul în care ICR este o instituţie care promovează cultura română în rândul străinilor. Deci să nu se încerce o suprapunere de exemplu cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Trebuie evident să fie un partener de dialog cu principalii vectori culturali indiferent de culoare politică, pentru că aici vorbim de valorile culturale ale României, şi promovarea trebuie să se facă pe criterii obiective şi nu subiective, cum s-a întâmplat de foarte multe ori în ultimii ani.”
