Votul noilor cetăţeni italieni ar putea fi decisiv pentru rezultatul alegerilor administrative din primăvară la Bologna, scrie Corriere della Sera. Este vorba de 2,5% dintr-un corp electoral de circa 300.000 de votanţi.
În 2011, când s-a impus Virginio Merola ca nou primar al Bolognei în primul tur, străinii care între timp au devenit cetăţeni italieni depăşeau cifra de 4.000 (3.958 la 31 decembrie 2010 şi 4.379 la aceeaşi dată din anul succesiv).
De data aceasta vor fi aproape de două ori mai mulţi. Birourile statistice ale primăriei din Bologna au calculat la finele lui 2015 un număr de 7.534 noi cetăţeni italieni, în mare parte majori şi astfel cu drept de vot. Şi astfel vor putea şi ei să voteze pentru alegerea viitorului primar al Bolognei.
Voturi care este greu de crezut că vor merge la Lega Nord (şi la aliatul Forza Italia), dar ar putea fi în parte îndreptate către Movimento 5 Stelle şi, în special, către Pd. Primarul Virginio Merola ştie acest lucru şi partidul său de asemenea. Sunt conştienţi, cu previziunile la îndemână, că votul noilor cetăţeni italieni ar putea face diferenţa, mai ales pentru a evita sperietoarea reprezentată de balotaj.
Acestor alegători li se vor adăuga apoi cei cetăţenii comunitari, care pot cere înscrierea pe lista electorală până cu 40 de zile înainte de vot. Până acum această posibilitate a fost solicitată de foarte puţine persoane.
În 2011, numărul cetăţenilor comunitari înscrişi era de 1.122. Era vorba de 416 bărbaţi şi 706 femei, în majoritate de naţionalitate română (502) şi poloneză (108). Foarte puţini, dacă se ia în considerare faptul că numărul comunitarilor rezidenţi la Bologna era de 9.600 (6.200 de români, 1.700 de polonezi).
Au fost puţini candidaţi străini la consiliul local: numai 14 la un total de 613. Câţi vor fi de data aceasta, se va şti numai când vor fi prezentate toate listele. În aşteptarea ca Primăria să închidă înregistările comunitarilor la vot, se pot face doar câteva previziuni având în vedere în special populaţia românească (cea poloneză nu prezintă modificări deosebite) care a crescut din 2011 până în 2014 cu 2.375 de unităţi, ajungând la 8.575.
Dacă în urmă cu cu cinci ani, la vot s-au dus la vot mai puţin de 10% dintre românii îndreptăţiţi, de data aceasta ar putea să fie în jurul cotei de 800, estimează Corriere della Sera.
În cazul în care se păstrează tendinţa din 2011, este probabil ca numărul comunitarilor care vor vota să ajungă la 2.000. Cifră care, sumată noilor italieni, înseamnă aproape zece mii de voturi, un număr deloc neglijabil.
