Românii din străinătate pot fi un vector al modernizării ţării prin utilizarea capitalului uman, dar şi încurajându-i să îşi investească în România economiile acumulate în anii de muncă peste hotare, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David.
Acest subiect va fi discutat la o reuniune a reprezentanţilor diasporei, care va avea loc în perioada 5 – 11 august, la Mangalia, după cum precizează oficialul. „În primul rând, mediul economic din România trebuie să fie extrem de primitor şi să îi încurajeze pe românii stabiliţi în alte state să îşi investească economiile pe care le-au făcut în cei câţiva ani de când lucrează acolo.
Pe de altă parte, statul român ar putea veni cu un anumit fond de susţinere a acestor proiecte investiţionale în sectoare bine dirijate. Vorbim de acele domenii unde aceste investiţii sunt necesare şi au un potenţial de exploatare, pentru a putea genera locuri de muncă, de exemplu agricultură şi sectorul serviciilor. Pe scurt, ne trebuie un cadru propice pentru investiţii, noi locuri de muncă, salarii mai atractive. Ştiu, par deziderate greu de atins, dar nu imposibil. Există deja un program pentru susţinerea IMM-urilor, dar trebuie suplimentate resursele necesare”, a spus Cristian David.
”Repatrierea voluntară”, proiect surpriză al ministrului Cristian David
Cum a apărut ideea organizării acestei întâlniri a reprezentanţilor diasporei şi care este scopul evenimentului?
De mai mult timp am primit semnale din partea românilor aflaţi în străinătate şi a comunităţilor istorice în sensul în care era o aşteptare ca, în luna august, să organizăm, în Ţara-Mamă, reuniuni dedicate românilor de pretutindeni, la care să invităm personalităţi reprezentative ale mediului cultural şi asociativ românesc de pretutindeni.
Astfel a apărut ideea Programului ‘Diaspora Estival 2013’ pe care îl organizează, în parteneriat, Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru românii de pretutindeni şi Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE. Gazda noastră va fi, ca în fiecare an, municipiul Mangalia, un loc apreciat de toţi românii şi devenit, în timp, locul tradiţional al reuniunilor de vară ale românilor din afara graniţelor.
Anul acesta am adus şi un element de noutate în programul nostru, anume faptul că punem un accent deosebit pe atragerea românilor de pretutindeni, a resurselor lor umane, materiale, în efortul de dezvoltare economică a României. Ei sunt o parte integrantă a poporului şi spiritualităţii româneşti şi noi credem că pot fi un vector al modernizării ţării. În acest proiect de angajare a resurselor pe care diaspora le are în procesul de transformare, de modernizare a României, nu vorbim doar de bani, vorbim şi de capitalul uman.
Fără discuţie, avem români de mare valoare în România, care sunt parte a acestui proces de transformare. Dar cred că putem ataşa acestui proiect această resursă extrem de valoroasă care este în afară.
”Repatrierea voluntară” a avansat de la faza de proiect la cea de idee
Şi acum, cum poate fi pusă în mişcare această implicare a diasporei în procesul de transformare, cum pot fi determinaţi să se întoarcă acasă şi să investească?
În primul rând, mediul economic din România trebuie să fie extrem de primitor şi să îi încurajeze pe românii stabiliţi în alte state să îşi investească economiile pe care le-au făcut în cei câţiva ani de când lucrează acolo. Pe de altă parte, statul român ar putea veni cu un anumit fond de susţinere a acestor proiecte investiţionale în sectoare bine dirijate. Vorbim de acele domenii unde aceste investiţii sunt necesare şi au un potenţial de exploatare pentru a putea genera locuri de muncă, de exemplu agricultură şi sectorul serviciilor.
Pe scurt, ne trebuie un cadru propice pentru investiţii, noi locuri de muncă, salarii mai atractive. Ştiu, par deziderate greu de atins, dar nu imposibil. Există deja un program pentru susţinerea IMM-urilor, dar trebuie suplimentate resursele necesare. Totodată, diaspora poate activa şi pe dimensiunea investiţiilor mari. Sunt foarte multe companii care sunt deţinute de antreprenori români care sunt în relaţii de afaceri, relaţii comerciale zi de zi cu întreprinderi mai mici sau mai mari în ţările respective. Prin această relaţie, de data asta la nivel comercial, încercăm să coagulăm forumuri de parteneriat economic între antreprenori români şi reprezentanţi ai mediului de afaceri din Italia sau Spania pentru a-i aduce cu proiecte investiţionale mari.
Cu ocazia acestei reuniuni a diasporei, de la Mangalia, sper să ne consultăm referitor la acest proiect de implicare a românilor stabiliţi în afara graniţelor în procesul de modernizare a României.
Ce teme vor mai fi abordate în cadrul festivalului?
‘Săptămâna Educaţiei, Culturii şi Spiritualităţii Româneşti’ va deschide Programul ‘Diaspora Estival 2013’ şi se va desfăşura în perioada 5 – 11 august. Ea este dedicată profesorilor şi studenţilor din comunităţile istorice din Serbia, Ucraina, Ungaria, dar şi din Republica Moldova, fiind organizată de Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru românii de pretutindeni, în parteneriat cu DPRRP din cadrul MAE. Alături de noi am invitat Institutul Cultural Român, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Culturii şi Primăria municipiului Mangalia.
Această săptămână va cuprinde dezbateri şi conferinţe zilnice dedicate limbii române, istoriei şi civilizaţiei româneşti, geografiei României, artei, cărţii şi spiritualităţii poporului nostru. Vom organiza o lansare de carte şi o excursie la siturile arheologice din judeţul Constanţa. Întregul eveniment are ca scop consolidarea identităţii naţionale a românilor din jurul graniţelor ţării. Cea de a doua parte a programului este reprezentată de ‘Săptămâna mediului asociativ românesc’, ce va fi organizată de DPRRP începând cu 19 august.
Această săptămână este dedicată organizaţiilor româneşti din afara ţării: asociaţii ale românilor, mass-media românească, oameni de afaceri români cu rezidenţa în străinătate. În cadrul acestei săptămâni vor fi organizate seminarii pe teme de interes precum accesarea de fonduri europene, drepturile românilor care muncesc în străinătate, turismul românesc, măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri românesc din străinătate, soluţii de a-i atrage pe românii din străinătate să investească în ţara noastră.
Cristian David: „Să nu se mai vorbească despre naţionalitatea infractorilor”
V-aţi propus să discutaţi şi să soluţionaţi anumite probleme cu care se confruntă diaspora?
Aceasta este una dintre misiunile actualului Guvern. Noi dorim să rezolvăm cât mai multe probleme împreună cu românii de pretutindeni, nu separat de ei, nu de la Bucureşti fără consultarea lor. Astfel de întâlniri cu românii aflaţi în străinătate sunt esenţiale pentru înţelegerea problemelor acestora. Aşadar, aşa cum este normal, vom discuta o serie de probleme cu care se confruntă.
Dar trebuie să ştiţi următorul lucru: comunitatea românească din afară reprezintă o parte din societatea noastră la scară mai mică, dar cu aceleaşi probleme. Noi tratăm într-un fel instituţional comunitatea, dar să ştiţi că ea este formată din oameni cu exact aceleaşi probleme pe care le au la Bucureşti, Bacău sau Cluj, puse în afară, unde însă lipseşte ceva.
Dacă aici există o interfaţă, o interacţiune între stat şi cetăţean, care este reprezentată de administraţia locală, ei bine, acolo nu există această interacţiune. Administraţia este a unui stat care nu e întotdeauna cel mai bun prieten, nu este neapărat cel care te doreşte acolo, dar problemele rămân aceleaşi.
Cristian David: ”Vom încuraja consumul de produse românești în Italia”
Şi cum pot fi ajutaţi totuşi atunci când, să zicem, le sunt lezate drepturile?
Românii din afara graniţelor au nevoie să li se apere drepturile, interesele şi demnitatea. Pentru ca autorităţile statului să reuşească să facă acest lucru este nevoie să fie îndeplinite anumite condiţii, esenţiale aş spune. Una dintre cele mai simple este aceea că statul trebuie să ştie că cetăţeanul român se află pe teritoriul statului respectiv. Atâta timp cât autorităţile nu cunosc acest fapt, nu au cum să intervină.
Dacă ne referim la condiţii de muncă, este extrem de important ca cetăţeanul să fie angajat legal şi, atunci când apar probleme, să sesizeze autorităţile statului român, cea mai la îndemână cale fiind ambasada sau consulatul. Dacă ne referim la diverse aspecte sesizate în mass-media străină, vreau să subliniez succint câteva aspecte importante pentru acest punct. Imaginea României peste hotare, modul în care sunt priviţi românii, ţine de activitatea noastră individuală sau colectivă, în activităţile întreprinse în viaţa de zi cu zi.
Astfel, putem să prezentăm tuturor valenţele pozitive pe care le avem, ceea ce suntem cu adevărat. Nu trebuie să ne lăsăm judecaţi după percepţii sau prejudecăţi, pe care noi le lăsăm să se adâncească. Dacă nu le vom face să dispară, ele vor reprezenta în permanenţă un sentiment de frustrare şi de amărăciune pentru noi.
Aici trebuie să intervină misiunea noastră: să îi ajutăm pe ceilalţi să ne vadă în integralitatea caracterului nostru, extrem de pozitiv, istoric dovedit, ca fiind creativ şi contributor la valorile culturale universale, la progres şi dezvoltare. În acelaşi timp, urmărim să găsim elemente de unitate între toţi românii, să îi determinăm să fie alături unii de alţii indiferent unde locuiesc sau lucrează, să îşi păstreze identitatea culturală şi limba strămoşească.
Astfel de reuniuni, precum cea de la Mangalia, unde sunt reprezentate comunităţile românilor de pretutindeni şi mass-media românească din afara graniţelor, vor reprezenta un prilej de consolidare a legăturilor spirituale cu ţara de origine. Ele contribuie nu doar la conştientizarea şi preţuirea identităţii româneşti, ci şi la transformarea emigraţiei româneşti şi a comunităţilor istorice din jurul graniţelor ţării în adevăraţi promotori ai valorilor culturii noastre naţionale.
Ce-am făcut în primele 6 luni de mandat? Ministrul David şi-a prezentat bilanţul
Câţi participanţi vor fi la reuniune şi din ce zone?
În cele două săptămâni ne aşteptăm la o prezenţă de aproximativ 200 de persoane din diaspora, români veniţi din ţările Uniunii Europene, din comunităţile istorice din Serbia, Ucraina, Ungaria, dar şi din Republica Moldova. Ne bucurăm că ei pot fi împreună, pot discuta despre problemele diferitelor comunităţi, se pot cunoaşte unii pe alţii. Împreună cu invitaţii noştri din România credem că ei pot crea un mediu propice pentru a întări filonul românismului pretutindeni în lume.
Ce buget are acest eveniment?
Cheltuielile vor fi suportate din fondurile Departamentului Politici pentru Românii de Pretutindeni, în conformitate cu prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2013, şi vor fi în jurul a 200.000 de lei. Ele vor fi alocate potrivit legii astfel încât să contribuie la sprijinul activităţilor românilor de pretutindeni şi al organizaţiilor reprezentative ale acestora.
