in

Liliana Laban, candidat PSD în diaspora pentru Camera Deputaţilor: ”Cred cu tărie în curajul, dăruirea şi creativitatea românilor”

în 24 noiembrie 2016, Liliana Laban, candidat PSD pentru Camera Deputaţilor la alegerile din 11 decembrie a avut o întâlnire la Roma cu Michele Nicoletti, deputat PD, pe tema referendumului din 4 decembrie.

Deputatul PD a afirmat că încurajează participarea la acest referendum a unui număr cât mai mare de români cu cetăţenie italiană, ţinând cont de faptul că ei reprezintă cea mai mare comunitate de străini din această ţară. Liliana Laban a promis că, împreună cu colegii din PSD Italia, va încerca să îi informeze pe conaţionali lor în legătură cu referendumul din 4 decembrie.

Totodată, s-a discutat despre raporturile de colaborare între Partidul Democrat din Italia şi Partidul Social Democrat, prin organizaţia sa locală, PSD Diaspora Italia, şi despre modalităţile în care aceste raporturi pot fi fructificate în beneficiul românilor din Italia.

Într-un interviu acordat Gazetei Românești, Liana Laban, 40 de ani, originară din Craiova, aflată la Roma de 15 ani, explică de ce a intrat în politică precum și proiectele pe care le are pentru comunitatea românească, alături de PSD.

Câteva cuvinte despre dumneavoatră şi despre activitatea politică şi civică pe care aţi avut-o până la momentul lansării candidaturii.

M-am născut la Craiova şi sunt licenţiată în ştiinţe juridice a Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu” din cadrul Universităţii Craiova. Am urmat cursurile Institutului Diplomatic Român, politică externă şi diplomaţie, în anul 2016. Locuiesc la Roma de 15 ani. Implicarea mea în politică s-a produs firesc, ca urmare a preocupării mele cu privire la modul în care comunitatea românească se integrează şi se adaptează la societatea italiană, în mijlocul căreia trăim şi muncim. În tot acest timp, şi eu, ca şi toţi românii care trăiesc în Italia, am fost pusă în faţa unor decizii de viaţă, a unor situaţii de dificultate, în care mi-aş fi dorit să existe oameni politici care să ţină cont, cu adevărat, de destinele noastre, de problemele noastre. Cred că va mai trece timp până când vom putea înţelege complexitatea dramei de dezrădăcinare a milioanelor de români care au ales sau au fost forţaţi să aleagă drumul pribegiei. Însă acesta este un proces obligatoriu, prin care trebuie să trecem, pentru a putea consolida cu adevărat legătura naturală a diasporei româneşti cu ţara şi pentru a putea beneficia cu toţii de experienţa astfel trăită şi acumulată.

În ceea ce priveşte opţiunea mea politică, sunt un om de stânga şi îmi asum această viziune socială. Activitatea mea politică a început în noiembrie 2014. A urmat înfiinţarea filialei PSD Guidonia, unde am fost aleasă preşedinte şi, ulterior, vicepreşedinte PSD Diaspora. M-am implicat şi în campanii sociale – ca voluntar, am participat la diverse acţiuni de strângere de fonduri pentru un orfelinat din România şi pentru sinistraţii inundaţiilor din România. Cred că mediul asociativ are un rol esenţial în comunităţile noastre de peste hotare, însă nu i se poate pretinde să reprezinte, în toate sensurile, interesele românilor din diaspora, atât la nivelul ţărilor de reşedinţă, cât şi în România. De aceea, cred că implicarea directă, în militantismul politic, este crucială pentru românii de peste hotare.

Veniţi din cea mai mare comunitate românească din diaspora, cea din Italia. Care sunt cele mai importante probleme ale acesteia?

Italia a devenit ţara cu cea mai numeroasă prezenţă românească – 1 151 395 persoane, conform Dosarului statistic pentru imigraţie din Italia pentru anul 2016. Cred că problemele cele mai importante ale comunităţii româneşti din Italia sunt păstrarea profilului identitar, aspectele legate de birocraţie în relaţia cu statul român, în special taxele consulare şi cozile din misiunile diplomatice şi o serie de foarte serioase chestiuni legate de muncă – contracte care încalcă legea sau absenţa unor contracte, abuzurile şi sclavia prin muncă, accidentele de muncă. Aş mai aminti unele dificultăţi legate de recunoaşterea studiilor, precum şi probleme sociale, cum este violenţa domestică. O menţiune specială aş face pentru noile generaţii de români născuţi în Italia, copii şi tineri care, din păcate, se află sub riscul de a pierde legătura de limbă şi de cultură cu România.

Care credeţi că sunt soluţiile pentru problemele enumerate?

Oriunde ne-am afla în lume, suntem români. Însă avem nevoie ca acest spirit extraordinar, acest fel de a fi şi de a gândi româneşte să fie hrănit, să fie susţinut. Copiii noştri au nevoie de cărţi şi manuale în limba română, de profesori şi de cursuri cât mai multe, care să le vorbească despre ţara de unde vin, despre istoria ei, despre tradiţiile lor strămoşeşti. Formele de asociere din comunităţi trebuie sprijinite în organizarea şi celebrarea marilor noastre sărbători şi date istorice.

Apoi, trebuie să fim respectaţi în relaţia cu statul român. Tocmai de aceea, Partidul Social Democrat a iniţiat şi votat legea care elimină 25 de taxe consulare, pentru ca birocraţia, umilinţa şi consumul inutil de resurse ale fiecăruia dintre noi să se reducă. Avem nevoie ca atunci când ajungem în ţară, în concediu sau de sărbători, instituţiile publice să funcţioneze după un orar şi cu acele resurse care să ne uşureze demersurile administrative. Şi aceasta este o măsură propusă de către PSD, ca şi mărirea numărului de ataşaţi pe probleme de muncă în misiunile diplomatice ale României – aceştia ne vor putea informa cum se cuvine şi ne vor putea sprijini, atunci când avem probleme cu un contract, cu un angajator, atunci când nu ne descurcăm cu formalităţile sau când simţim că suntem victime ale vreunui abuz.

Conform statisticilor italiene, femeile reprezintă 57, 2% din totalul comunităţii româneşti din peninsulă. Care credeţi că sunt principalele preocupări ale acestora şi cum vă pregătiţi să veniţi în întâmpinarea lor?

Cred cu tărie în curajul, stoicismul, dăruirea şi creativitatea românilor. Româncele sunt cele care au dus peste hotare căldura căminului de acasă, obiceiurile şi tradiţiile noastre, poveştile cele frumoase de spus copiilor şi măiestria artizanatului românesc. Ele sunt cele, care îmbrăcând ia românească, au spus lumii cine suntem. Şi, de multe ori, ele au fost cele care au făcut enormul sacrificiu de a lăsa în urmă copii, soţi şi părinţi, pentru a le croi acestora o viaţă mai bună. Din păcate, în anumite cazuri, ele sunt şi cele care devin victime ale unor contracte abuzive, în special în calitate de îngrijitoare sau de lucrător în agricultură, ori traficului de persoane. Unul dintre obiectivele noastre prioritare trebuie să fie acela prin care, pe ele şi pe toţi românii, statul român le informează, le protejează şi le sprijină în momentele de dificultate. Campaniile ţintite de informare, îmbunătăţirea mecanismelor prin care abuzurile sunt raportate, intensificarea dialogului şi colaborării bilaterale cu autorităţile italiene sunt doar câteva dintre modalităţile pe care le am în vedere, în ceea ce priveşte problematica femeilor din comunitate.

Româncele care muncesc în străinătate au, de multe ori, o pregătire superioară postului pe care îl ocupă. Am să aduc aici exemplul meu personal. Ca absolvent al unei facultăţi de drept, a trebuit să încep prin a munci într-un restaurant, apoi într-un magazin. Nu întâmplător folosesc exemplul meu, ci pentru a arăta că este nevoie de paşi hotărâţi pentru a facilita procesul de recunoaştere a diplomelor de studii şi a cursurilor absolvite în cadrul unor forme de educaţie omologate. Mai mult decât atât, românii din diaspora trebuie sprijiniţi pentru a se orienta, în eforturile lor de integrare profesională într-o piaţă europeană şi globală extrem de competitivă.

Sunt şi antreprenor, astfel am constatat interesul româncelor în a-şi deschide afaceri proprii. De aceea, cred că este necesar să privim şi în această direcţie, prin organizarea de stagii şi de workshop-uri care să le sprijine în demersurile lor. Aici, aş vrea să punctez măsurile pe care PSD le va implementa în sprijinul clasei de mijloc şi în scopul încurajării antreprenoriatului. Cu taxe mai puţine şi o fiscalitate redusă, cu dobânzi subvenţionate pentru anumite tipuri de împrumuturi şi scheme de finanţare pentru afacerile noi, aşa cum este prevăzut în programul PSD, cred că experienţa antreprenorială a româncelor din Italia va fi extrem de utilă şi în România.

Unul dintre aspectele importante pentru românii plecaţi în străinătate este grija pentru familiile rămase acasă. Cum vedeţi implicarea şi sprijinul statului român în această privinţă?

Au existat demersuri în acest sens, însă cred că ele trebuie amplificate şi diversificate, pentru a fi cu adevărat eficiente. Programele noastre specifice, pentru educaţie şi sănătate, au măsuri precise, care vor uşura această separare. Când ştii că, în ţară, copiii tăi beneficiază de o educaţie de bună calitate, care previne abandonul şcolar, ori de programe profilactice gratuite, şi ca vârstnicii au pensii mai bune şi medicamente mai ieftine sau gratuie, eşti mai liniştit în privinţa lor.

Însă cel mai direct şi evident mod de a uşura această situaţie ar fi reunirea familiilor care au fost astfel separate. Respectiv, crearea acelor condiţii care pot încuraja revenirea acasă a celor care i-au lăsat în urmă pe cei dragi.

Circumscripţia în care candidaţi, nr.43 – diaspora, cuprinde întreaga diaspora românească. Cum credeţi că este posibilă acoperirea, de către un parlamentar, a unei arii şi a unui număr atât de mare de români, pe care trebuie să îi reprezinte?

Nu este o misiune uşoară. Însă, în ce mă priveşte, sunt o persoană determinată şi pozitivă, aşa că nu mă gândesc de ce NU s-ar putea, ci cum să fac acest lucru nu doar posibil, ci şi eficient. Trăim într-o eră a tehnologiilor noi în comunicaţii, iar mass media ne aduce, cu maximă rapiditate, la cunoştinţă tot ce se petrece în fiecare colţ al lumii. Avem asociaţii româneşti, misiuni diplomatice şi publicaţii româneşti în aproape orice colţ al lumii. Trebuie doar să fii atent, interesat de ceea ce faci, disponibil şi deschis dialogului.

În afară ce aceasta şi pentru o şi mai bună folosire a resurselor umane disponibile, voi propune colegilor mei, parlamentari PSD de diaspora, să creăm un sistem coerent şi bine structurat în care întrebările şi problemele ridicate de români să ajungă la noi cât mai eficient, să fie organizate pe teme, acolo unde este posibil, astfel încât să fie tratate în funcţie de urgenţă lor şi de gradul de prioritate pentru o anume comunitate sau grup de români de peste hotare.

Numai astfel, fiind oameni cărora le pasă, putem prelua problemele românilor de pretutindeni şi le putem duce în Parlamentul României, pentru iniţiative legislative care să îi sprijine. În plus, în această situaţie, a putea genera suficientă susţinere pentru propunerile tale, cu ajutorul colegilor parlamentari, este un avantaj.

Avem deja generaţii de copii şi tineri români născuţi în diaspora. Cum credeţi că se poate menţine legătura acestora cu România?

Acest lucru va fi posibil doar dacă aceste noi generaţii vor cunoaşte, vor înţelege şi vor iubi România, aşa cum o iubesc şi părinţii lor. Programul nostru include o multitudine de măsuri concepute în acest sens – dublarea numărului de elevi români care participă la cursurile din programul „Limbă, cultură şi civilizaţie românească”, creşterea numărului de burse pentru copiii şi tineri români de peste hotare care vor să studieze în România, extinderea Programului de tabere ARC, inclusiv pe perioada iernii, creşterea numărului de şcoli româneşti şi de clase cu predare în limba română, mai multe cărţi şi manuale în limba română.

Mai mult decât atât, mediul asociativ românesc, va fi sprijinit în continuare, prin programul „Dimitrie Gusti”, iniţiat de către PSD, în a dezvolta proiecte care să pună în valoare tradiţiile, obiceiurile şi meşteşugurile româneşti, astfel încât tinerele generaţii să fie în permanent contact cu acestea.

Pe baza căror criterii a fost alcătuită lista de candidaţi PSD pentru diaspora?

Românii de peste hotare au spus, nu doar odată, că vor să fie reprezentaţi în Parlament de oameni care trăiesc alături de ei, în diaspora. Lista de candidaţi PSD răspunde acestei cerinţe, căci include români din Spania, Italia, Grecia, Marea Britanie, Israel şi Republica Moldova. 50% dintre candidaţi sunt femei, 30% sunt tineri, media de vârstă este 37 ani pentru lista de la Camera Deputaţilor şi 46 ani pentru lista de la Senat. Toţi sunt oameni cu cariere – avocaţi, medici, ingineri, cadre didactice şi antreprenori. Este o listă reprezentativă, formată din oameni care înţeleg foarte bine experienţa celorlalţi români din străinătate.

Care este mesajul dvs. pentru românii din diaspora?

Românii din diaspora trebuie să fie uniţi, să aibă încredere că statul român nu îi va abandona şi le va respecta drepturile. Eu vreau să se vorbească frumos despre ţara mea, să se vorbească frumos despre românii răspândiţi prin lume. Vreau să îndrăznim să credem în noi şi în România, pentru că numai astfel putem fi o naţiune respectată şi o voce ascultată în lume.

Andi Rădiu
[email protected]

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]

Prădătorii de metale fură orice: român arestat la Napoli pentru că a furat 14 panouri pentru publicitate electorală

Alegeri parlamentare 11 decembrie: în LOMBARDIA și TRENTINO ALTO ADIGE vor fi organizate 12 secţii de votare