Unirea Principatelor Române cunoscută şi ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă unificarea vechilor state Moldova şi Tara Romaneasca.
Unirea este strâns legata de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.
Ziua Unirii sărbătorită la Roma
Totuşi, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele doua ţări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara Româneasca, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul razboiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii.
Votul popular favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc in 1857 a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri prin care se acceptă o uniune mai mult formala între cele doua tari, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei si Tarii Româneşti, aducându-le intr-o uniune personala. În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică.
Dupa înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România.
Sursă- Wikipedia
