Fenomenul sărăciei nu are vârstă în România. Ca tânăr născut într-o familie modestă nu-ţi poţi găsi uşor un loc de muncă. Zeci de mii de români, aflaţi în putere, îngroaşă rândurile şomerilor, din lipsă de perspective pe piaţa muncii. La extrema cealaltă sunt vârstnicii care, după ce au muncit o viaţă întreagă, își trăiesc ultimii ani în lipsuri. Acesta este portretul, pe vârste, al sărăciei în România. Un fenomen naţional întins pe decenii.
Guvernul a anunţat, în luna februarie, un pachet de 47 de măsuri, care ar trebui, până în anul 2020, să reducă numărul persoanelor defavorizate. Până la implementarea acestuia, însă, datele statistice sunt dure.
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata sărăciei relative, cu un procent de 25,4%, potrivit Eurostat. „Pachetul de măsuri antisărăcie” este axat pe toate grupurile de vârstă, de la copii, la vârstnici. Iniţiatorii susţin că s-au gândit la toate: de la eliberarea de acte de identitate pentru toți copiii fără certificate de naştere, până la creșe comunitare în zonele rurale. Guvernul a anunțat că va completa şi programul „Fiecare copil în grădiniță”, ce acordă tichete sociale părinţilor săraci care îşi înscriu copii în învăţământul preşcolar.
De asemenea, sunt anunţate şi măsuri de reducere a abandonului școlar, programe de asistență pentru integrare profesională pentru adulţi, dar şi strategii destinate vârstnicilor. Potrivit unei statistici din anul 2015, peste o treime (35%) dintre vârstnicii români trăiesc la limita subzistenţei, aproape dublu față de Uniunea Europeană.
„Se acordă o atenţie deosebită acestor documente pe care statul român şi le-a asumat, dar care au rămas fiecare fie într-un sertar, fie la un singur minister, care de obicei nu colaborează între ele. Am luat aceste strategii, care se referea una la lupta cu sărăcia, până în 2020, una la reducerea abandonului şcolar, una la accesul la servicii de sănătate şi sunt mai multe şi am spus “OK, haideţi să vedem ce putem să facem anul acesta, pe durata de viaţă a acestui Guvern. Al doilea punct al acestui plan a fost să vedem modelele de succes din societate”,a spus Cristian Ghinea, consilier de stat pentru afaceri europene. „Noi ne-am uitat la fenomenul sărăciei un pic pe vârste.
Ideea e că dacă nu reuşim să intervenim la fiecare nivel de vârstă o să fie foarte greu să încerci să rezolvi cât de cât problema sărăciei. Cifrele sunt destul de dure. Avem o generaţie foarte tânără care vine din spate şi care e şi, are probleme mari cu educaţia şi, în acelaşi timp, e şi foarte săracă”, a spus Valeriu Nicolae, consilierul pe probleme se politici din Cabinetul Cioloș.
Şomajul, prima variantă
În România, odată intraţi în lumea adulţilor, majoritatea tinerilor se confruntă cu lipsa de oportunităţi de pe piaţa muncii. Rata şomajului în rândul tinerilor este mai mare decât media europeană. Iar pentru tinerii care provin din medii defavorizate, devine aproape imposibil să-şi facă o carieră.
„Rata şomajului în rândul tinerilor este cea mai mare din ratele şomajului pe categorii de vârste. De ce? Din două motive. Calificarea şi educaţia obţinute inițial sunt complet incongruente cu cerinţele pieţei. Doi la mână, din cauza salariului minim, plus ajutoare sociale care se dau oricum, care în comparaţie cu salariul care se oferă pe piaţa muncii, nu motivează tinerii să se angajeze, îi motivează să aştepte. Atunci aceşti oameni devin şomeri”, a explicat profesorul de economie Bogdan Glăvan.
Citiți și:
Imaginea României în 2016: Reporterii străini descoperă ”Poporul din canale”
„La Repubblica” dă de pământ cu imaginea României: Aurolaci și corupție
Semnal de alarmă Istat: Italia are 4,5 milioane de persoane în sărăcie absolută
