ROMA 07 ianuarie 2010 – Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) informează că Ministerul Afacerilor Externe din Italia a confirmat, printr-o scrisoare adresată Ambasadei României la Roma, extinderea şi la nivelul anului 2011 a măsurilor stabilite începând cu 01.01.2007, în materie de acces pe piaţa muncii subordonate pentru lucrătorii români.
Decizia de a prelungi restricţiile a fost luată în cadrul unei şedinţe tehnice promovate de cabinetul primului ministru Silvio Berlusconi, pe data de 4 noiembrie 2011, dar a fost oficializată doar la începutul lui 2011.
Prelungirea restricţiilor a dat naştere la o polemică politică chiar în cadrul comisiei de specialitate din cadrul parlamentului italian. Astfel, deputatul Silvano Moffa, preşedintele Comisiei Muncă din cadrul Camerei Deputaţilor, a înaintat la pe 24 noiembrie o moţiune prin care cere guvernului să elibereze complet piaţa muncii pentru angajaţii proveniţi din România şi Bulgaria. Deşi moţiunea a obţinut aviz favorabil din partea majorităţii deputaţilor- singura excepţie fiind parlamentarii Ligii Nordului, guvernul nu a revocat hotărârea de a prelungi restricţiile, pentru încă un an.
Intr-un interviu pentru Gazeta Românească, deputatul Moffa a declarat că Italia a luat decizia de a prelungi restricţiile, pentru că şi alte ţări europene au făcut la fel: “reprezentantul guvernului ne-a explicat că restricţiile au fost menţinute după ce s-a aflat că şi alţe ţări- precum Germania, Marea Britanie, Franţa, Austria, Belgia, Irlanda, Olanda- au menţinut restricţiile. Noi am explicat faptul că românii din Italia au o situaţie aparte, constiituind cea mai numeroasă comunitate din Peninsulă. In plus ei sunt persoane bine pregătite la nivel profesional. Nu ȋn ultimul rând, liberalizarea completă, cu un an ȋnainte de expirarea naturală a termenului maxim, ar reprezenta o recunoaştere a contribuţiei date
de comunitatea românească la dezvoltarea pieţei muncii italiene şi la creşterea economiei. O decizie în acest sens ar avea efecte pozitive şi asupra relaţiilor bilaterale dintre Italia şi România.”
Dar, după cum s-a văzut ulterior, luarea de poziţie a parlamentarilor nu a avut niciun efect asupra deciziei guvernului.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Italia a liberalizat parţial accesul pe piaţa muncii pentru lucrătorii români subordonaţi, pentru anumite sectoare de activitate şi profesii (agricol şi turistico – hotelier; activitate domestică şi de asistenţă acordată persoanelor; construcţii; mecanic; personal de conducere şi personal cu înaltă calificare).
Angajarea în celelalte domenii a fost condiţionată de parcurgerea unei proceduri simplificate, respectiv obţinerea în prealabil de către angajator a unei autorizări pentru angajare de la Ghişeul Unic pentru Imigrare (Sportello Unico). Acest regim a fost reconfirmat de Italia, până acum, în fiecare an.
Eliminarea restricţiilor poate realiza gradual, în trei faze aplicabile regimului tranzitoriu, alegerea apartinqnd fiecarui Stat membru UE:
Prima fază (2 ani) 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008
A doua fază (3 ani) 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2011
A treia fază (2 ani) 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2013
Tratatul de Aderare a României la UE prevede ca pentru primii doi ani de la aderare, accesul la piaţa muncii din statele membre ale UE va depinde de legile şi politicile naţionale ale acelor state membre.
Aplicarea măsurilor tranzitorii ar putea fi extinse pentru o perioada ulterioară de încă 3 ani. După aceasta, un stat membru al UE, care a aplicat măsuri tranzitorii poate fi autorizat să continue a aplica astfel de măsuri tranzitorii pentru alţi doi ani, dar numai dacă trece printr-un dezechilibru serios al piaţei muncii interne. Dispoziţiile tranzitorii nu se pot extinde la o perioadă mai mare de şapte ani. Lucrătorilor români trebuie să li se dea prioritate în faţa lucratorilor din ţările terţe. O dată ce lucrătorul a dobândit acces la piaţa muncii, el beneficiază de egalitate de tratament. (Foto: Harta ţărilor UE care au aplicat restricţii în 2010)
Documente utile:
Iată AICI modelul cererii tip care trebuie depusă la Ghişeul Unic pentru Imigrare.
Miruna Căjvăneanu
