in

Lucrătorii români din străinătate vor beneficia de condiții de cazare mai bune precum și indemnizații de hrană și transport

Atunci când vor munci în străinătate, lucrătorii români ar putea beneficia de condiții de cazare comparabile cu cele de care beneficiază și muncitorii de acolo, de o indemnizație zilnică pentru hrană și decontarea cheltuielilor de transport dus-întors către domiciliul din țara noastră. Așa reiese dintr-un proiect de lege ce va primi curând votul decisiv al deputaților.

Concret, așa cum stabilește proiectul de lege ce va ajunge curând la votul deputaților, având propunere de adoptare, autoritățile române vor trebui, atunci când vor negocia acorduri sau convenții în numele lucrătorilor sezonieri români cu alte state europene, să aibă în vedere condiții bune de cazare, acordarea unei indemnizații pentru hrană și decontarea transportului atât la dus, cât și la întoarcerea în țara.

“Pentru lucrătorii sezonieri, la negocierea acordurilor, înţelegerilor, tratatelor sau convenţiilor (…), partea română negociază inclusiv condiţiile de cazare oferite de angajatori, care trebuie să respecte normele naţionale din statul de primire, acordarea unei indemnizații pentru asigurarea hranei zilnice, decontarea cheltuielilor de transport dus-întors către domiciliul din România, pe perioada în care lucrătorii sezonieri și-au desfășurat efectiv activitatea”, scrie, mai exact, în proiect.

Apoi, proiectul vizează și modificarea listei informațiilor ce vor trebui să apară în ofertele ferme din contractele de muncă în străinătate, ce sunt reglementate prin Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate. Astfel, după ce proiectul va intra în vigoare, ofertele ferme vor trebui să conțină cel puțin:

  • datele de identificare ale angajatorului străin, inclusiv domiciliul fiscal al acestuia;
  • durata ofertei ferme;
  • numărul locurilor de muncă din străinătate conţinute de ofertele ferme;
  • funcţia, meseria sau ocupaţia;
  • durata angajării în luni/zile, condiţiile de angajare, de încetare a angajării sau de reangajare;
  • durata maximă a timpului de muncă şi durata minimă a repausului periodic;
  • remuneraţia brută şi netă, tariful orar şi/sau salariul lunar brut şi net, moneda în care se efectuează plata, modalităţile de plată şi datele de plată a salariului;
  • salariul minim/tariful minim garantat în plată prin legislaţia statului de primire;
  • sporuri, ore suplimentare şi alte drepturi salariale;
  • cazurile în care pot fi urmărite drepturile salariale;
  • durata minimă a concediului de odihnă anual plătit, modul de acordare şi drepturile băneşti aferente concediului de odihnă, prevăzute în legislaţia statului de primire;
  • condiţiile de muncă şi de climă, măsurile privind sănătatea şi securitatea în muncă, de igienă la locul de muncă şi securitate socială;
  • încheierea şi semnarea unei asigurări sănătate a angajaţilor români, în aceleaşi condiţii cu cetăţenii din statul de primire;
  • acordarea de despăgubiri în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;
  • specificarea condiţiilor de cazare de care va beneficia pe toată durata şederii, cazare de natură să îi asigure un nivel de trai adecvat sau, după caz, de închiriere a unei locuinţe şi condiţiile de acordare a unei indemnizaţii pentru asigurarea hranei;
  • asigurarea transportului lucrătorilor cetăţeni români în statul de primire, transportul de la locul cazării la locul desfăşurării activităţii, precum şi condiţiile de transport şi de repatriere a salariaţilor români, inclusiv în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;
  • obiceiurile locului şi orice alte aspecte specifice de natură a pune în pericol viaţa, libertatea sau siguranţa lucrătorilor cetăţeni români;
  • taxele, impozitele şi contribuţiile care grevează asupra veniturilor lucrătorilor cetăţeni români, asigurându-se, după caz, evitarea dublei impuneri sau a dublei perceperi de contribuţii de asigurări sociale;
  • datele de contact ale ambasadelor/misiunilor diplomatice ale României în statul de primire;
  • datele de contact ale autorităţilor locale din statul de primire la care lucrătorul cetăţean român poate depune o reclamaţie cu privire la nerespectarea contractului sau, după caz, documentului echivalent acestuia, încheiat cu angajatorul.

Suplimentar, tot ca o măsură de protecție a celor ce lucrează temporar în străinătate, ofertele ferme vor fi redactate atât în limba statului de primire sau într-o altă limbă de circulaţie internaţională, cât şi în limba română.

Nu în ultimul rând, proiectul stabilește și ce înseamnă statul de primire. Potrivit acestuia, statul de primire este orice stat care este membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau Confederaţia Elveţiană.

un articol avocatnet.ro

Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: GAZETA ROMÂNEASCĂ

Pantelleria, insula italiană ocolită de coronavirus, a anunțat primul caz: un român care s-a întors din țară pe 22 septembrie

infectări Italia

Bilanţul zilnic al infecțiilor în Italia, cel mai mare din ultimele şase luni