Menu
in

Românii, cetăţeni europeni de serie “B” pe piaţa muncii. Vezi care sunt principalele restricţii în nouă ţări membre

Guvernul României va cere Comisiei Europene să realizeze un nou studiu, actualizat, privind impactul liberalizării pieţei muncii asupra economiilor din statele UE, în încercarea de a determina ridicarea restricţiilor pentru muncitorii români, dar ia in calcul şi varianta prelungirii acestora în contextul crizei. In prezent, zece ţări din UE, din cele 27, mai păstrează piaţa muncii închisă, la patru ani de la intrarea României în Comunitatea Europeană.

Guvernul român ia în calcul varianta ca unele state să prelungească restricţiile Românii mai au de aşteptat până când vor putea munci liber pe tot teritoriul UE. Potrivit unui document elaborat de autorităţile de la Bucureşti, Guvernul va cere Comisiei Europene să realizeze studiu privind impactul liberalizării pieţei muncii asupra economiilor din statele UE, în încercarea de a determina ridicarea restricţiilor pentru muncitorii români. În discuţiile care vor fi iniţiate cu oficialii Comisiei Europene (CE) şi cei ai statelor membre UE care au impus restricţii la angajarea muncitorilor români va fi invocat faptul că liberalizarea pieţei muncii contribuie la eliminarea muncii la negru şi că statele care au amânat liberalizarea pentru ţările est-europene se confruntă cu un deficit al forţei de muncă ce nu va putea fi acoperit în următorii ani, relevă documentul guvernamental, prezentat de Mediafax.

Pesimismul autorităţilor

Documentul arată, însă, că autorităţile române se aşteaptă în acelaşi timp şi ca perioada de restricţii să fie prelungită, din cauza reticenţei opiniei publice faţă de muncitorii străini în contextul crizei. Restricţii la angajarea muncitorilor români sunt existente încă în ţări precum ITALIA, Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie, Elveţia, Malta.

Conform Tratatului de Aderare a României, până în 2014 există o perioadă de tranziţie în care fiecare stat membru trebuie să liberalizeze gradual accesul muncitorilor români pe piaţa muncii.

De ce avem restricţii?

Odată cu extinderea masivă a UE, cu zece ţări în 2004 şi încă două în 2007, vechile state membre s-au temut de un aflux mare de lucrători din estul Europei, care vor destabiliza pieţele interne, fiind o mână de lucru ieftină. În consecinţă, tratatul de aderare negociat de fiecare ţară în parte oferă posibilitatea impunerii de restricţii pentru o perioadă de maximum şapte ani de la data intrării în UE.

Iar, dacă în primii ani de la intarea României şi Bulgariei în blocul comunitar unele ţări au liberalizat accesul la muncă, declanşarea crizei economice globale în 2008 a făcut ca marile economii ale Europei, care creează şi cele mai multe locuri de muncă, să fie reticente la deschiderea pieţei muncii, în condiţiile în care şi ele se confruntau cu un val de şomeri pe plan intern.

Astfel, principalele ţări ţintă pentru românii care vor să muncescă în străinătate, Germania, Franţa şi Marea Britanie, rămân încă închise lucrătorilor din ultimele state intrate în UE. Acest lucru nu înseamnă că românii nu se pot angaja în aceste state, dar accesul este mai dificil şi se face doar pentru anumite meserii, în funcţie de cerinţele de pe piaţă, şi doar în baza unui permis de muncă.

Condiţii de angajare într-o ţară care impune restricţii

Pentru a se putea angaja într-una din ţările care restricţionează accesul la lucru, românii au nevoie în continuare de permis de muncă. Cazul Italiei îl cunoaştem, iată şi restricţiile aplicate de celelalte nouă ţări UE.

1-      Austria

Cetăţenii români care doresc să lucreze în Austria au în continuare nevoie de un permis de muncă, care trebuie solicitat de către angajator. Începând cu 1 ianuarie 2008, Austria şi-a deschis piaţa muncii pentru cetăţenii noilor state membre ale UE, inclusiv România şi Bulgaria, doar pentru 50 de grupe de meserii, în domeniul construcţiilor, industria auto, pentru bucătari şi ospatări.

2-      Belgia

Pentru ca un cetăţean român să obţină permisul de muncă, este necesar ca un angajator din Belgia să înainteze autorităţilor competente o cerere pentru a obţine autorizaţia de muncă, pe baza căreia se obţine permisul de muncă. Potrivit autoritatilor, romanii beneficiaza de o procedura accelerata si simplificata de obtinere a permisului, care dureaza 5 zile, in cazul in care vor sa se angajeze pe un loc de munca pentru care nu se gasesc muncitori autohtoni.

3-      Franţa

Românii care doresc să lucreze în Franţa trebuie să obţină în prealabil o autorizaţie de muncă. Franţa a liberalizat accesul cetăţenilor statelor Uniunii Europene pe piaţa muncii, inclusiv în cazul României, pentru 150 de profesii şi meserii, în domenii precum construcţii, comerţ, agricultură, electricitate şi electronică, transporturi, logistică şi turism, industria uşoară, industria lemnului sau servicii casnice.

4-      Germania

De la data aderării Romaniei, Germania a impus restricţii în ceea ce priveşte accesul lucrătorilor români pe piaţa muncii din această ţară. Cetăţenii români pot beneficia de locuri de muncă numai în baza celor trei acorduri bilaterale încheiate între cele două ţări, pentru lucrători sezonieri şi ajutor casnic, pentru lucrători oaspeţi şi pentru lucrători detaşaţi în baza contractelor de prestări servicii. Totodată România ia parte anual la programul pentru studenţii care vor să muncească în Germania în perioada vacanţei de vară.

5-      Irlanda

Români aflaţi în căutarea unui loc de muncă au nevoie de permis de muncă, document care se acordă angajatului, nu angajatorului. Pe lângă permisul de muncă, românii mai au nevoie în Irlanda şi de obţinerea unui număr de înregistrare în reţeaua de asitenţă socială, care se eliberează de Biroul local de Asistenţă Socială. Guvernul irlandez a anunţat că va menţine restricţiile pentru încă cel puţin trei ani din cauza creşterii numărului de şomeri.

6-       Luxermburg

Românii pot lucra în această ţară pe baza unui permis de muncă, în agricultură, hoteluri şi viticultură. Pentru alte sectoare se pot obţine permise de muncă în funcţie de cerinţele de pe piaţa muncii şi în cazul în care nu se găsesc lucrători autohtoni. Procedura acordării permisului de muncă este mai simplă pentru cetăţenii români şi bulgari decât pentru cei din state extracomunitare.

7-      Malta

În această ţară se acordă permise de muncă doar pentru muncitori calificaţi sau cu experienţă în domeniile în care nu există suficienţi lucrători pe piaţa muncii din Malta.

8-       Marea Britanie

Românii care vor să muncească în Regatul Unit au nevoie de permis de muncă înainte de a începe activitatea. În general, eliberarea documentului cuprinde două etape: angajatorul din UK solicită aprobarea locului de muncă în conformitate cu acordurile privind permisele de muncă, iar cetăţeanul român trebuie să solicite un permis. Există şi domenii de activitate pentru care românii pot solicita permisul de muncă direct de la Ministerul de Interne, fără că angajatorul să mai fie implicat. Aceste domenii sunt: personalul operaţional în aeroporturi, plasamente “au pair”, lucrători din gospodării particulari, pastori,  misionari sau membri ai unui ordin religios, angajaţi guvernamental delegaţi, doctori pentru studii post-universitare sau dentişti şi generalişti rezidenţi.

9-      Olanda

Permisul de muncă va fi obţinut de angajator, care trebuie să facă dovada că pentru acel post nu a găsit un cetăţean olandez sau dintr-un stat membru UE care nu are restricţii pe piaţa muncii. Excepţie de la regula permisului de muncă fac angajaţii cu pregătire deosebită care câştigă cel puţin 45.495 euro/an (sau 33.363 euro/an dacă sunt sub 30 ani), cercetătorii şi lectorii universitari cu vârsta sub 30 ani şi medicii care îşi definitivează studiile de specialitate în Olanda pentru a deveni medici specialişti.

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]
Exit mobile version