Italia pregătește una dintre cele mai importante reforme ale sistemului public de pensii din ultimii ani, iar schimbările anunțate vor avea un impact direct asupra celor peste 1.150.000 de români stabiliți în peninsulă. Dezbaterea politică și sindicală a luat amploare după ce Confederația Generală Italiană a Muncii (CGIL) a criticat dur planurile guvernului privind folosirea indemnizației de concediere (TFR) pentru pensionarea anticipată.
Reforma pensiilor din 2025: între promisiuni și tensiuni sindicale
Guvernul italian lucrează la un nou sistem de pensionare într-un context economic delicat, marcat de îmbătrânirea populației și presiuni bugetare. În timp ce Executivul promite „mai multă flexibilitate”, sindicatele avertizează că noile reguli ar putea transforma pensionarea într-un risc financiar personal.
CGIL a anunțat o manifestație amplă pe 25 octombrie, la Roma, cerând garanții pentru lucrători și respingând ideea de a folosi TFR-ul (Trattamento di Fine Rapporto) ca sursă de finanțare pentru pensionarea anticipată.
„Această soluție mută responsabilitatea de la stat la individ și lovește în categoriile vulnerabile”, a declarat liderul sindical Maurizio Landini, acuzând guvernul că „înlocuiește o reformă reală cu o măsură de avarie”.
>>> Citiți și: Șoc în Italia, electrician român de 38 de ani executat prin împușcare, corpul găsit într-un depozit
Ce este TFR și de ce e important pentru românii din Italia
În Italia, TFR-ul reprezintă o sumă de bani acumulată de angajator pentru fiecare salariat pe durata contractului, plătită la încetarea raportului de muncă. Este o formă de compensație obligatorie, considerată o „plasă de siguranță” între activitatea profesională și pensie.
Spre deosebire de România, unde nu există o astfel de indemnizație, în Italia acest drept are un rol major pentru lucrători — inclusiv pentru românii care au muncit ani întregi în peninsulă și se apropie de vârsta pensionării.
Tocmai de aceea, propunerea de a permite accesarea anticipată a acestor bani a stârnit controverse. CGIL avertizează că o asemenea măsură ar putea:
- lăsa muncitorii fără economii la finalul carierei, crescând riscul de sărăcie la bătrânețe;
- crea inegalități între cei cu contracte stabile și cei cu activitate discontinuă;
- slăbi sistemul public de pensii, transformându-l într-un model bazat pe contribuții individuale.
Sindicatele cer o reformă „umană”, nu una contabilă
La protestul din 25 octombrie, CGIL va propune o serie de măsuri alternative:
- posibilitatea pensionării flexibile de la 62 de ani, fără penalizări;
- creșterea pensiilor minime pentru un trai decent;
- scheme speciale de pensionare pentru profesii grele sau riscante;
- recunoașterea perioadelor de muncă fragmentată pentru lucrătorii sezonieri sau migranți.
„Nu putem construi viitorul pe economiile individuale ale celor care au muncit toată viața în fabrici, pe șantiere sau în agricultură”, a subliniat Landini.
>>> Citiți și: Tragedie în Italia: Petru Vintilă, muncitor român de 54 de ani, ucis de un zid pe șantierul din munți
Impactul asupra românilor din Italia
Potrivit datelor oficiale, 1.151.395 de români trăiesc în Italia, majoritatea activi pe piața muncii. Mulți dintre ei lucrează de peste 15 ani, iar modificările legislative le pot afecta direct drepturile la pensie, mai ales pentru cei care intenționează să se întoarcă în România după încheierea activității.
Românii din diaspora sunt sfătuiți să se informeze periodic despre modul de calcul al contribuțiilor și despre posibilele schimbări privind cumulul pensiei italiene cu cea din România.
Alte propuneri în dezbatere
Partidul Forza Italia a cerut ca al 13-lea salariu al pensionarilor să fie scutit de impozit, pentru a compensa scăderea puterii de cumpărare. Alte sindicate susțin o combinație de măsuri fiscale și sociale, menite să protejeze categoriile vulnerabile și să stimuleze ocuparea tinerilor.
Guvernul, în schimb, insistă pe o reformă „responsabilă” din punct de vedere bugetar, evitând măsuri care ar crește deficitul.
O reformă decisivă pentru viitorul Italiei
Reforma pensiilor din 2025 este considerată un test critic pentru societatea italiană. Pe de o parte, guvernul trebuie să garanteze sustenabilitatea sistemului; pe de altă parte, sindicatele cer să fie respectate drepturile dobândite ale lucrătorilor.
Pentru milioanele de români stabiliți în Italia, acest proces este unul de urmărit cu atenție — pentru că viitoarele reguli de pensionare le vor influența direct anii de muncă și veniturile de bătrânețe.
