Vineri, 14 octombrie 2011, a avut loc a doua ediţie a videoconferinţei jurnaliştilor români de pretutindeni care s-a bucurat de participarea unor reprezentanţi ai unor publicaţii din România, Canada, Statele Unite, Italia, Germania, Israel şi Kazahstan. În studioul de la Bucureşti, moderatori au fost Val Vâlcu, director DcNews, Marius Dobrescu, jurnalist TVRint şi Cristian Bucur, publicaţia Impact din Canada. Din partea Gazetei Româneşti a participat Andi Rădiu, prezent şi la prima ediţie.
Ca şi la prima ediţie, care a avut loc la sfârşitul lunii iulie, evenimentul a fost organizat de ziarul Impact din Montreal şi RadioMetafora, în parteneriat cu DC News. Temele care au fost propuse şi dezbătute la această a doua ediţie sau referit criza economică văzută de românii de pretutindeni, integrarea României în Schengen şi cum pot sprijini românii de pretutindeni acest lucru, precum şi despre Forumul Românilor de Pretutindeni, care a avut loc la Bucureşti în perioada 29 septembrie – 1 octombrie .
Legat de criza economică, jurnaliştii români au prezentat situaţia actuală din ţările în care se află şi cum a afectat criza viaţa publică şi privată în comunităţile din care fac parte. Canada, până la urmă, rămâne una dintre ţările afectate cel mai puţin de criza economică, fiind urmată de Germania, Franţa sau Marea Britanie.
La capitolul aderării României în spaţiul Schengen jurnalistul de la Gazeta Românească a prezentat situaţia existentă în Italia, în mediul politic şi social şi impresiile care există în presa italiană despre acest subiect. ”După cum cred că aţi aflat, Parlamentul European a adoptat joi după-amiază, cu largă majoritate, o rezoluţie non-legislativă care îndeamnă toate statele membre să adopte decizia de a extinde spaţiul Schengen pentru a include Bulgaria şi România. Asta este o uşurare pentru noi în Italia, care auzim mereu cuvintele dure la adresa României de la partide precum Lega Nord.”
Discuţiile despre acest subiect au scos în evidenţă pă două păreri diferite. Unii au fost de părere că românii din afară nu pot ajuta cu nimic, alţii afirmând că fiecare român, indiferent unde se află poate contribui. Problema principală vis-a-vis de aderarea la Schengen ar fi a românilor care trăiesc în România, nicidecum a celor care trăiesc în afara ei, a fost opinia lui Grigore Culian jurnalist român la New York Magazine. ”Nici cei din afara graniţelor nu ar trebui excluşi din problemă, întrucât în Europa, cu precădere Italia, Spania şi Franţa, unde trăiesc comunităţi impresionante de români, Imaginea României este stricată de mulţi dintre aceştia”, a adaugat Eduard Iancu de la Impact Montreal.
Forumul Românilor de Pretutindeni, recent înfiinţat la Bucureşti de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), s-a desfăşurat în prezenţa primului ministru al României, Emil Boc, precum şi Roberta Anastase, purtător de cuvânt al Camerei Deputaţilor, ministrul muncii, Sulfina Barbu, şi a ministrului român de externe, Teodor Baconschi şi a parlamentarilor William Brânză şi Viorel Badea, aleşi în diaspora. Alături au fost prezenţi mai mulţi jurnalişti români din diaspora, dar impresia pe care aceştia au avut-o a fost că organizarea evenimentului s-a desfăşurat în umbră iar invitaţiile către presa din afara graniţelor României nu au cuprins publicaţii importante din Statele Unite, Canada, Italia, etc.
Chestiunea cea mai discutată s-a referit la politizarea diasporei. Concluziile reieşite au fost că ar fi foarte importantă depolitizarea completă a procesului electoral şi trecerea consiliilor de votare în mâinile reprezentanţilor din comunităţile de români din străinătate şi ar trebui aleşi deputaţi independenţi din diaspora. S-a propus chiar un comunicat care să fie trimis către cele mai importante instituţii ale statului şi care să cuprindă următoarele puncte:
– Depolitizarea completă a procesului electoral, cu trecerea preşedinţiei secţiilor de votare în mâinile comunităţii româneşti, sistem care a funcţionat de ani buni fără nicio suspiciune, spre deosebire de modelul aplicat în 2009.
– Candidaţii din diaspora pentru parlament să fie independenţi, nu membri de partid.
– Eliminarea discriminării între candidaţii independenţi şi membrii de partid, în privinţa listelor de semnături obligatorii.
– Candidaţii să aibă 5 sau 10 ani de reşedinţă în ţara respectivă, evitându-se ”paraşutarea” unor membri de partid care, de fapt, nu au legătură cu comunităţile româneşti din exil.
Despre această propunere, Andi Rădiu a precizat: ”trebuie să ne gândim foarte bine înainte de a trimite un asemenea document. Jurnalistul din diaspora se presupune că este foate bine informat şi ştie care sunt nevoile comunităţii unde trăieşte. Să ne gândim că fiecare comunitate românească are nevoi diferite. Diferă de la ţară la ţară, în funcţie de legislaţie, obiceiuri sau realităţi. În Italia, spre deosebire de continentul american, sunt mii de români care doresc să activeze în partide politice româneşti iar influenţa politicii româneşti este diferită. Nu cred că e mai importantă chestiunea filialelor ilegale cât participarea cât mai numeroasă la vot, pentru a demonstra că existăm iar Italia este un exemplu în acest sens. Responsabilul din cadrul Partito Democratico ne-a declarat într-un interviu că există filiale ale partidului în foarte multe ţări, inclusiv în Statele Unite iar numărul parlamentarilor este mult mai mare. Deasemenea, trebuie văzută bine chestiunea semnăturilor obligatorii. Ne putem trezi cu zeci de candidaţi independenţi care vor lua puţine voturi, lăsând calea liberă practic, candidaţilor partidelor. La fel trebuie de analizată chestiunea resedinţei sau a domiciliului.”
În cadrul videoconferinţei la propunerea jurnalistului Gazetei Româneşti, s-a hotărat crearea unui website destinat acestei videoconferinţe, care urmează să aibă frecvenţă lunară şi de asemenea înfiinţarea unui post de radio online în interiorul site-ului, la care jurnaliştii din comunităţile din diaspora să modereze emisiuni în încercarea de a informa şi dezbate problemele emigranţilor români din ţările unde trăiesc şi relatează în publicaţiile pe care le reprezintă.
