in

Românii, reprezentaţi de o prostituată într-o carte despre imigranţi/ Polemici aprinse

Provincia Savona a finanţat publicarea unei cărţi scrise de un un scriitor iranian, cu scopul de a îmbunătăţi integrarea imigranţilor din Peninsulă. Volumul, intitulat „Mamma, vado a vivere in Italia” (Mamă, mă duc să trăiesc în Italia- Foto 1) îi are ca autori pe scriitorul Alberto Barbero, împreună cu Daniele Sciuto (ambii în Foto 3), un medic fondator al unei asociaţii non-profit şi un scriitor iranian, Hamid Zariati. Cartea îşi propune să prezinte mai mulţi imigranţi: un actor argentinian, un medic albanez, un benzinar senegalez, o infirmieră somaleză, un zidar peruvian, o barmaniţă braziliancă, un deţinut marocan şi… o prostituată româncă.

Volumul, prezentat la Savona de către cei doi autori şi de  către consilierul provincial al Pdl, Pietro Santi, îşi propune să prezinte “poveşti, vârste, culturi, naţionalităţi şi profesii diferite unite de un unic prezent: Italia”. Mai mulţi imigranţi au fost intevievaţi pe teritoriul provinciei Savona, pentru a explica mozaicul fenomenului imigraţiei la Savona, observându-l din interior, prin intermediul celor care l-au trăit în primă persoană. „Departe de stereotipuri, departe atitudini părtinitoare, departe de clişee”, se spune în prezentarea cărţii.

 

Sergio Bagnoli: “Românii, batjocoriţi”

Sergio Bagnoli, un ziarist italian foarte atent la comunitatea românească, a publicat un text acid cu privire la cartea în cauză. Iată câteva fragmente:

«Când a fost prezentată pentru prima dată, în iunie, la Administraţia provincială, instituţia publică care cu banii cetăţenilor i-a sponsorizat tipărirea şi difuzarea, consilierul pentru Servicii Sociale al aceleiaşi instituţii, Pietro Santi, de la Popolo delle Libertà, a declarat: „În sfârşit o carte care ne oferă o frescă a planetei imigraţie departe de stereotipuri, departe de atitudini părtinitoare, departe de clişee”.

Vorbim de „Mamma vado a vivere in Italia” un volum, scris la dorinţa puternică a provinciei Savona, care îşi propune obiectivul de a ne prezenta aproape toate diferitele naţionalităţi de imigranţi prezente în ţara noastră într-o optică pozitivă (…)

Totul bine aproape pentru toţi, însă, mult batjocoriţii români, consideraţi de opinia publică alături de maghrebieni, drept cea mai rea pleavă care a pus vreodată piciorul pe sol italian, ies din această carte şifonaţi. Cea care îi reprezintă nu este o persoană care, la fel ca exponenţii celorlalte comunităţi trăieşte dintr-o muncă regulară, ci o tânără prostituată care îşi vinde pentru numai câteva zeci de euro corpul pe via Aurelia din Albenga. Şi despre marocani se vorbeşte de rău: reprezentantul lor este un deţinut.

„Pentru voi, italienii, noi femeile românce suntem întotdeauna numai nişte prostituate, nişte hoaţe şi distruge-familii de care trebuie să se stea departe dacă nu se doresc probleme. Nu vă mai suportăm. Ne-aţi distrus cu judecăţile voastre teribile. Multe dintre noi, lucrătoare oneste, şi-au ieşit din fire după ce au avut de-a face cu voi, au înnebunit. Acum este momentul să spunem gata cu această denigrare şi umilire”. Astfel vorbesc câteva muncitoare românce întâlnite în staţiile de autobuz din centrul Savonei. (…) Lecturarea acestei cărţi duce la distorsiuni culturale, fiind un adevărat paşaport către o „românofobie” mai ameninţătoare şi atroce.», scrie Sergio Bagnoli.

Reacţia formaţiunii “Europei per l’Italia”

Primii care au reacţionat au fost cei de la Europei per l’Italia, partidul înfiinţat de Marian Mocanu anul trecut. «Ne-ar plăcea să ştim cât a cheltuit Provincia Savona pentru tipărirea volumului „Mamma vado a vivere in Italia”», spune Europei per l’Italia într-un comunicat. “Provincia Savona cheltuie bani publici pentru a denigra comunitatea românească, este acuzaţia formaţiunii politice.

„Mişcarea politică Europei per l’Italia a cerut consilierului Piero Santi de la Provincia Savona să dispună imediata retragere din librării a volumului care „prezintă” comunitatea românească prin intermediul povestirii unei prostituate. Pe lângă aceasta, am cerut ca Provincia Savona să-şi exprime scuze formale comunităţii româneşti pentru cele întâmplate.

Am semnalat situaţia şi la Oficiul Naţional Antidiscriminări Rasiale de pe lângă Ministerul pentru Şanse Egale şi la Misiunile Diplomatice ale României în Italia.

Publicarea acestei cărţi ni se pare deosebit de dificil de înţeles dacă adăugăm faptul că într-o perioadă de restrişte economică este dificil să accepţi că o Instituţie Publică precum Provincia Savona finanţează o lucrare care de fapt oferă o descriere distorsionată şi denigratoare a comunităţii româneşti din Italia.

Având în vedere un trecut în care comunitatea românească a fost în mod deosebit interesată de o puternică „agresivitate mediatică” şi care, din păcate, a lăsat urme în rândul opiniei publice, suntem convinşi că alegerea reprezentanţilor comunităţii româneşti, aşa cum a fost făcută, riscă să transmită un mesaj diferit de cel pentru care a luat fiinţă volumul şi că nu este cu adevărat reprezentativă pentru o comunitate care pe lângă faptul că este cea mai numeroasă din Liguria, este compusă acum nu numai din lucrători subordonaţi, ci şi din meşteşugari şi lucrători autonomi care în mod concret sunt parte a sistemului productiv ligur şi în măsură, în unele cazuri, să creeze locuri de muncă şi pentru cetăţenii italieni.»

După protestul Europei per l’Italia, autorii au precizat că textele asociate naţionalităţii nu au scopul de reprezentare a întregii ţări şi comunităţi, ci sunt dictate de dorinţa de a ilustra complexul şi variatul mozaic al imigraţiei.

“Comunitatea românească, umilită”

Polemica s-a aprins şi mai tare. „Comunitatea românească a fost umilită”, a declarat consilierul pentru Sport şi Personal al Regiunii Liguria, Gabriele Cascino (Foto 2), de la Idv (Italia dei Valori).

„În carte sunt ilustrate figurile unui medic albanez, a unui benzinar senegalez, a unei infirmiere profesioniste somaleze, a unui muncitor în construcţii peruvian, a unui actor argentinian şi a unei barmaniţe barazilience. Când în schimb este vorba de ilustrarea figurii unei reprezentante din cea mai mare comunitate de imigranţi din ţara noastră, peste un milion, adică cea română, iată că autorii recurg la o tânără prostituată care îşi vinde corpul pe stradă, ca şi când printre membrii comunităţii româneşti din provincia Savona nu ar exista lucrători integraţi la egalitate cu membrii celorlalte comunităţi, ci numai marginalizaţi şi delincvenţi”, afirmă Cascino.

„Femeile de stradă sunt foarte întâlnite în rândul imigraţiei româneşti, afirmă autorii”, mai spune Cascino. „Femeile de stradă, dar de ce să le numeşti într-un mod atât de dispreţuitor, există şi în rândul altor naţionalităţi, adaug eu, dar s-a dorit doar, cu dubiile rezultate, să se aleagă, dintre acestea, o româncă. Autorii mai spun că au dat peste o prostituată româncă din întâmplare. Cine ştie de ce, tot din întâmplare, nimeni dintre interesaţi nu a dat, sau nu a vrut să o facă, peste un zidar român, dintre aceia care în fiecare lună mor pe şantierele foarte civilizatei Italii, sau peste o îngrijitoare din Bucureşti, dintre cele care ne îngrijesc zilnic bătrânii pentru că noi, să ne înţelegem, nu mai vrem să facem asta…”

Cascino continuă: „Astăzi întreaga mea înţelegere se îndreaptă către comunitatea românească şi reprezentanţii săi care în mod just se simt jigniţi de această carte din care cititorului mediu îi va rămâne amintirea unei prostituate care îi reprezintă, în timp ce vor rămâne în minţi lucrători integraţi drept campioni ai altor naţionalităţi imigrate precum cea albaneză, marocană, senegalează şi altele.

Păcat că dând volumului o asemenea trăsătură, în mod involuntar s-a ajuns să se dividă în mod artificial imigranţii între ei în naţionalităţi bune şi rele, făcând să treacă în plan secundar adevăratul scop al lucrării, adică acela de a-i convinge pe autohtoni de faptul că alături de cei care vin în Italia pentru a comite infracţiuni există o majoritate de imigranţi care zilnic munceşte din greu şi în mod onest pentru a contribui la bunăstarea noastră.

Cu siguranţă o ocazie prost exploatată, poate din cauza dorinţei de a introduce cu orice preţ o distribuitoare de sex cu plată în favoarea italicilor utilizatori finali.

Mă întristează mult însă să asist la transformarea în marfă a femeii românce descrisă a fi egalul femeii-obiect care se poate cumpăra ca şi când ar fi un plic cu ceai aşezat pe raftul unui supermarket. Eu continui să consider că, aşa cum există câţiva români periculoşi care fac infracţiuni şi în Liguria, mare parte a acestei naţionalităţi, care printre altele este comunitară, reprezintă naţionalitatea străină cea mai numeroasă în Regiune şi votează la alegerile administrative, este compusă din femei şi bărbaţi oneşti şi liniştiţi care cer respect şi atât. Mă simt obligat, şi sunt sigur că o va face şi întreaga Italie a Valorilor din Liguria, să i-l garantez dincolo de stereotipurile facile”, încheie consilierul regional ligur.

Replica autorilor: “Povestea unei fete puternice”

Consilierul Cascino a primit replica de la autorii cărţii. „Dacă Gabriele Cascino ar fi citit cartea, şi-ar fi dat seama că povestirea în chestiune nu este una a unei prostituate care îşi vinde corpul pe stradă aşa cum afirmă el, ci povestea unei fete puternice care rupe lanţurile exploatării ce o ţineau prizonieră într-o cameră pentru a regăsi apoi libertatea„, este replica medicul Daniele Sciuto (foto dreapta), fondatorul asociaţiei “Find the Cure”, ca reprezentant al echipei care a colaborat la volum.

„În carte sunt poveşti dure, ale unor bărbaţi şi femei care au trebuit să se confrunte cu dificultăţi enorme şi prejudecăţi, dar la final au învins, pentru că sunt bărbaţi şi femei curajoşi, aşa cum a învins fata din România”.

Un alt semnatar al cărţii, scriitorul Alberto Barbero (foto stânga) sare apoi la gâtul lui Sergio Bagnoli şi emite un comunicat în care îl acuză de-a dreptul de defăimare. Barbero a scris un „Răspuns lui Sergio Bagnoli şi comunităţii româneşti din Italia”, în care spune: «(…) afirmaţiile unui anume Sergio Bagnoli ne întristează: descrie cartea noastră a-i compromite pe români şi marocani, numai pentru că a aflat că intervievaţii noştri erau prima o prostituată şi al doilea un deţinut.

Dacă acelaşi domn ar fi citit cele două povestiri, ar fi înţeles că prima este o poveste despre marele curaj al unei fete care se eliberează de o viaţă care i-a fost impusă cu violenţă, şi că celalaltă vorbeşte despre un bărbat victimă a unei „justiţii rele”.

“Alegere cazuală”

Alegerea imigranţilor a fost în mod voit cazuală; am crezut că această cazualitate ar fi dus la o relatare obiectivă a fenomenului, lipsită de interpretări ale noastre. Nu vroiam să-i scriem o odă imigratului. Soarta ne-a adus în faţă, chiar ne-a trântit în faţă, o fată de stradă de origine română. Tot întâmplarea ne-a privat în ultimul moment de declaraţia fetei pentru că a dispărut dintr-o dată. Tocmai acest lucru ne-a făcut să ne decidem să scriem acea povestire. Poate este şi o provocare directă făcută celor care trecând în fiecare seară pe străzile noastre uită că acele fete sunt surori, mame, fiice.

De ce să nu scriem despre cineva care nu e niciodată reprezentat şi nici măcar ascultat? De ce să nu readucem la dimensiunea de femeie adevărată pe cineva care prin condamnare nu mai există din punct de vedere social? Am scris personal acea povestire cu mare simţ de răspundere, şi am scris despre o femeie adevărată plină de speranţă şi generozitate care fuge sperând că nimeni nu va avea parte de aceeaşi viaţă.

Aşadar, povestim cu mândrie despre acele fete care au fost uitate atât de Italia cât şi de România, altfel nu ar fi în acea condiţie.

Pentru a încheia, consider că li s-a adus o mare jignire de către cei care nu vor să se vorbească despre ele, umilite şi mai mult de cei care le dispreţuiesc fiindcă este un fenomen care le priveşte şi propria naţiune, încă o dată exploatate de unul care nu ştie să citească dar vrea să scrie.

Problema femeilor de stradă priveşte mult imigraţia românească din Italia şi nu vrem să tăcem pe această temă, însă nimeni dintre noi nu a dorit să reprezinte România cu prostituţia, exact cum nu vrem să reprezentăm Somalia cu o infirmieră sau Senegalul cu un benzinar…

Cei care jignesc România sunt cei care încearcă să alimenteze ura xenofobă cu declaraţii în mod complet îndepărtate de realitatea cărţii noastre.», a spus Alberto Barbero.

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]

Horia Moculescu, la un pas de moarte în acelaşi loc în care Huidu a făcut accident

Mădălina Ghenea, noua iubită a lui Leonardo DiCaprio?(FOTO)