in

România îmbătrânită: efectele natalităţii scăzute şi a migraţiei continue în rândul tinerilor români

România îmbătrâneşte de la an la an. O arată cele mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Doar în anul 2018, 100 de tineri sunt nevoiţi să susţină financiar 112 persoane vârstnice, asta în condiţiile în care la nivelul anului 2017 raportul era de 109 bătrâni la 100 de tineri.

Potrivit ultimelor date ale Institutului Naţional de Statistică, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 109,2 persoane în 2017 la 112,1 persoane vârstnice în la 100 de tineri în 2018.

„Din păcate, România pierde de la an la an din punct de vedere demografic şi va fi configurată complet diferit de cum este acum în următorii 10 ani. Pe plan economic, o societate care are un număr ridicat de bătrâni trebuie să asigure pensii iar România va trebui să se adapteze modificărilor demografice, să dezvolte servicii pentru bătrâni şi pentru îngrijirea lor. Ideal ar fi să se ia măsuri prin care vârstnicii să fie implicaţi mai activ în societate”, a declarat Mihai Copăceanu, psiholog.

O problemă care afectează întreaga lume

Fenomenul de îmbătrânire al populaţiei afectează întreaga lume. Conform datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite, numărul bătrânilor va creşte, chiar şi acolo unde natalitatea este superioară ratelor de mortalitate. „Din păcate, declinul e tot mai accentuat şi de faptul că numărul naşterilor scade şi că nu există nicio măsură în afară de acea indemnizaţie de creştere a copilului care să încurajeze cuplurile să devină părinţi. Nu sunt motivate familiile tinere, asta e clar”, a completat şi Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.

41 de ani, vârsta medie a populaţiei

Potrivit INS, la 1 iulie 2018 populaţia după domiciliu a fost de 22,17 milioane persoane, cu 0,1% mai mică faţă de 1 iulie 2017. Populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12,5 milioane persoane, în scădere uşoară faţă 1 iulie 2017 (0,04%). Populaţia feminină la 1 iulie 2018 a fost de 11,34 milioane persoane, în scădere cu 0,1% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.   Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,4 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 iulie 2017. Vârsta mediană a fost de 41,4 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 iulie 2017. Cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 40-44 ani (8,5%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 8,9%, iar la cele de sex feminin de 8,1%. Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (4,9%) şi a celei de  10-14 ani (5,1%).

Pensiile şi sănătatea, pe butuci

Lucrurile par să se înrăutăţească, avertizează sociologii, care spun că efectele natalităţii scăzute şi a migraţiei continue în rândul tinerilor români se vor vedea cel mai bine la nivelul anului 2030. Atunci, sistemul de pensii şi asigurările sociale de sănătate vor fi puse pe butuci.  „Natalitatea rămâne mică, tinerii continuă să emigreze şi în acelşi timp speranţa de viaţă continuă să crească. E normal să avem de-a face cu un proces de îmbătrânire a populaţiei. În toată lumea oamenii trăiesc mai mult, deci e firesc că sunt mai mulţi bătrâni. Pe de altă parte, asta nu ar trebui să fie o problemă pentru că societatea, în general, progresează sau cel puţin ar trebui să fie mai productivă, să aibă mai multe resurse prin care să îşi permită să îi întreţină pe cei care muncesc, ceea ce în România nu se întâmplă”, a declarat, pentru „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu.

Fenomenul migraţiei

O problemă, spune specialistul, e faptul că procesului natural de îmbătrânire i se adaugă migraţia în rândul populaţiei active şi care achită taxe la stat. „Asta înseamnă că avem mai mulţi bătrâni, dar şi mai puţini oameni activi pentru că ei migrează. Şi în România asta e o problemă pentru că se răsfrânge, în primul rând, asupra posibilităţii de a se plăti pensii. Probabil că şi la asigurările sociale de sănătate vom avea o problemă. În viitor,vor fi tot mai puţini care plătesc asigurările sociale de sănătate. Efectele se vor vedea cel mai bine prin anul 2030, când vor ieşi la pensie cohortele mari născute în anii 60-68”, a completat sociologul.

Românii din Italia, pensionari „ideali”: trăiesc puțin. ”Plătesc mai mult decât vor colecta în viitor”

România îmbătrâneşte, pensii cine ne mai plăteşte? Un salariat va ajunge, în 2030, să «ducă în spate» 2,5 pensionari

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]

Yvona Mardare, somelier format în Italia, întoarcere de succes: «Nu am regretat nicio clipă plecarea de la Milano»

Spectacol unic în Sicilia: „Finestra verso Romania”, cu Sofia Vicoveanca și alți artiști români de valoare