in

Ghidul românului în Italia: „Am fost dat afară de la muncă. Ce fac?”

"Sunt străin şi mă aflu regular în Italia de mai mulţi ani, pentru muncă. Am fost concediat. Ce trebuie să fac? Cui mă pot adresa?"

Procedurile de concediere şi contestarea acesteia au suferit multe modificări în ultimii ani. Se recomandă, înainte de toate, atunci când concedierea este considerată nedreaptă şi nejustificată, să vă adresaţi unui avocat expert în dreptul muncii, sau unei asociaţii sindicale de apărare a drepturilor lucrătorilor.

Asociaţiile sindicale pun de obicei la dispoziţie şi asistenţă juridică astfel încât să puteţi primi toate sfaturile adecvate despre cum puteţi proceda. Concedierea este măsura cea mai gravă care poate fi luată de către angajator în privinţa lucrătorului. Din acest motiv, trebuie să fie justificată şi să fie comunicată lucrătorului în formă scrisă.

Concedierea efectuată în formă verbală nu este valabilă. Nu numai că trebuie comunicată în formă scrisă, dar angajatorul trebuie să şi explice în scris motivele care au dus la luarea unei asemenea măsuri. Odată primită comunicarea privind concedierea, lucrătorul va putea să o conteste în 60 de zile, indicând motivele pentru care măsura este considerată injustă.

Contestarea trebuie făcută în scris şi trebuie trimisă cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, sau prin intermediul altor instrumente (de exemplu prin fax), din care să rezulte oricum primirea din partea angajatorului.

După contestarea concedierii, există două alternative la dispoziţia lucrătorului: să încerce concilierea, adică să caute să ajungă la un acord cu angajatorul, sau să se adreseze tribunalului. Este bine, în ambele cazuri, să se recurgă la asistenţa unui avocat. Încercarea de conciliere Până în 2010, încercarea de conciliere era obligatorie.

Fără a fi încercat mai întâi concilierea, lucrătorul nu se putea adresa judecătorului. Însă fiindcă deseori procedura de conciliere nu ajungea la bun sfârşit şi comporta o lungă perioadă de timp pentru protejarea drepturilor lucrătorilor, legiuitorul a făcut-o facultativă.

În acest moment lucrătorul are posibilitatea de a alege să încerce să ajungă la un acord cu angajatorul sau să se adreseze tribunalului. Un caz particular de conciliere obligatorie a fost reintrodus în iulie 2012. Este vorba de cazul în care concedierea este operată de firme cu mai mult de 15 angajaţi şi cu un motiv obiectiv justificat (de exemplu criza firmei).

În acest caz specific, încercarea de conciliere este obligatorie. Atunci când lucrătorul decide să încerce să ajungă la un acord, va trebui să se adreseze Direcţiilor provinciale de muncă în 180 de zile de la concediere. În cazul în care concilierea reuşeşte, va fi redactat un proces verbal în care vor fi inserate condiţiile acordului. Da că nu se ajunge la un acord, lucrătorul se poate adresa tribunalului.

Av. Andrea De Rossi

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]

Garantul pentru Copii: “În Italia există o întârziere culturală cu privire la imigranţi”

Cum îşi caută italienii şi nemţii neveste în România