“Un pesimist vede dificultatea în fiecare provocare. Un optimist vede oportunitatea în fiecare provocare”- iată motto-ul lui Ovidiu Burduşa, un român care a luat-o de la zero în Italia şi ajuns, în câţiva ani, managerul şi co-proprietarul unui hotel cu 13 camere, în centrul Romei. Provocarea a fost, în cazul lui Ovidiu Burduşa, una globală: criza economică din ultimii ani, care a descurajat investitorii şi a adus în pragul falimentului sute de companii în Italia şi Europa.
“Dacă nu ar fi fost criza, nu aveam acum hotelul meu, la doi paşi de de Piazza di Spagna”- ne spune Ovidiu Burduşa, invitându-ne să intrăm într-o clădire construită pe la 1700, pe una din străzile cele mai cunoscute din capitala Italiei.
De la recepţie, unde-şi primeşte oaspeţii , românul vede sutele de turişti care se îndreaptă zilnic către faimoasa “Scalinata” sau către Piazza Navona. “Dar nu sunt numai turiştii- precizează- azi au trecut Alessia Marcuzzi şi Renato Zero”.
Recepţioner şi manager de hotel
Când a hotărât să-şi investească toate economiile într-un hotel, Ovidiu Burduşa nu a vrut o structură oarecare, “ci una în centrul centrului”. Un obiectiv care a rămas mai mult un vis pentru tânărul din Panciu, ţinând cont de preţurile care depăşeau un milion de euro.
“Prima oară am venit în Italia imediat după terminarea liceului. Am spus că, înainte să intru la facultate, trebuia să fac o experienţă, să trăiesc pe cont propriu în străinătate”. Aşa a ajuns la Roma, unde, timp de doi ani de zile, şi-a găsit mai multe joburi şi a reuşit să pună câţiva bani deoparte. Ultumul loc de muncă a fost ca recepţioner la un hotel din Latina.
Apoi s-a întors acasă şi s-a înscris la Universitatea Româno- Americană, unde a terminat Facultatea de Economia Turismului Internaţional şi unde, ulterior, a făcut şi un master.
După terminarea facultăţii, românul s-a reîntors în Italia şi a ajuns în scurt timp să lucreze pentru hoteluri prestigioase din centrul Romei. Mai întâi ca recepţioner, iar din 2009, ca manager. Alături a avut-o pe soţia sa, parteneră de viaţă şi de afacere. Andreea e tot româncă “spre norocul lui” lucrează tot în domeniul hotelier. “Am pus împreună fiecare euro deoparte. Erau multe zilele în care lucram în trei hoteluri, cu o pauză de 5 ore pentru somn”.
Dragoste la prima vedere
Cu banii strânşi, în 2011 a convins un om de afaceri italian să investească împreună într-un hotel în centru. A văzut peste 50 de structuri. “La un moment dat, îmi pierdusem speranţa. Preţurile erau mari, iar eu voiam ori în centru, ori deloc. De clădirea aceasta din 1700 m-am îndrăgostit la prima vedere. Poziţia e excelentă, dar era nevoie de restructurări serioase. Iar preţul era mult peste posibilităţile noastre, la fel şi chiria structurii”.
Apoi, a criza, începută în 2005, s-a agravat ulterior şi preţurile au început să scadă, “până când fostul proprietar a fost mulţumit să vândă afacerea la mai puţin de jumătate din preţul iniţial”.
Au urmat renovarea hotelului şi lansarea pe piaţă: “Partenerul italian nu a pus decât banii, de toate celelalte lucruri mă ocup eu. Cred că cel mai important lucru este să fii mai întâi un bun manager de hotel, apoi un om de afaceri”.
Ovidiu Burduşa ne arată camerele şi se opreşte să ne descrie fiecare detaliu, de la draperii la parchet: “Scările sunt cele originale, de la 1700, la fel şi unele grinzi”. De curăţenie se ocupă tot o româncă, iar gestionarea propriu zisă este asigurată de român şi soţia lui, pentru că “ cel mai bine te piepteni cu mâna ta”.
Clienţi importanţi
Pe timp de criză, costul camerelor a scăzut, dar nu şi volumul de afaceri: “Am reuşit să câştigăm mai bine decât anul trecut, deşi camerele sunt mai ieftine, pentru că avem mereu plinul asigurat. Fiecare hotel e ca o maşină, trebuie să ştii la ce viteză să porneşti şi cu ce viteză să mergi”.
Printre clienţii lui Ovidiu se numără şi multe personalităţi: actori, politicieni, diplomaţi. “Îi pot aminti pe Manuela Hărăbor, Silvio Biriş, Simona Pătruleasa, Emil Hossu Longin”. Unul din clienţii care se cazează la hotelul lui Ovidiu este chiar un membru din conducerea Ligii Nordului: “Când vine la Roma, îmi dă telefon şi mă întreabă dacă am o cameră liberă. Ştie că sunt român şi este foarte mulţumit de condiţiile pe care le oferim”.
Japonezii şi scandinavii, cei mai liniştiţi
Cei mai buni clienţi sunt, fără îndoială, asiaticii: “Japonezii sunt oaspeţii ideali la fel ca şi scandinavii: liniştiţi şi foarte corecţi. Aş putea spune că cei mai pretenţioşi sunt sud-americanii”.
Cu inima la Panciu
Deşi şi-a lansat propria afacere în Italia, Ovidiu Burduşa e mereu conectat la realitatea din ţară. Merge în România de două ori pe an, pentru că “doar acasă, la Panciu, îmi încarc cu adevărat bateriile”. Ultima oară a fost în ţară să-i “taie moţul fetiţei, pentru că tradiţiile sunt tradiţii şi nu trebuie să le pierdem”.
Din anii de studenţie, îşi aduce aminte de Victor Ponta, pe care îl întâlnea pe coridoarele Universităţii. “Preda, acum a ajuns prim ministru”- spune Ovidiu Burduşa, care se declară însă un alegător convins “de dreapta”.
Şi pentru că a venit vorba de România, recunoaşte că urmăreşte mai mult politica de acasă, fiind la curent cu toate evenimentele din ţară: “Dimineaţă, încep să citesc pe internet presa locală, din Vrancea. Apoi trec la presa centrală şi aşa mai departe. Nu mă uit aproape deloc la televiziunea italiană. Mai citesc tot pe internet principalele evenimente, doar atât”.
Hotelurile din România- “situaţie dezastruoasă”
Când merge în ţară, e curios să vadă şi situaţia hotelurilor româneşti. “Pe litoral, sunt exact aceleaşi structuri din anii comunismului, nu s-au schimbat nimic în 22 de ani. Au aceeaşi gresie, acelaşi mobilier. E o situaţie dezastruoasă. În Italia, există trei vârfuri de sezon: preţurile se schimbă în funcţie de sărbători, de evenimente. În România, nu: multe hoteluri au acelaşi preţ în toate zilele săptămânii.
Ovidiu Burduşa nu exclude ca în viitor să investească în România: “Nu exploatăm îndeajuns resursele teritoriului nostru. Am putea investi în turism balneoclimateric, în staţiunile noastre de la munte. Potenţialul este unul bun”.
Pănă atunci, viitorul este în Italia. Un viitor în care îşi doreşte ca imaginea românilor din Peninsulă să se îmbunătăţească. De aceea, la sfârşitul conversaţiei noastre, doreşte să transmită un apel conaţionalilor din Italia: “Imaginea comunităţii depinde de fiecare dintre noi, de aceea să arătăm ceea ce putem face, pentru că de multe ori, doar elementele negative ies la iveală!”
Miruna Căjvăneanu
