Sorin Cehan
Când aud termenul de „Congres „, nu mă gândesc, aşa cum ar face majoritatea occidentalilor, la cel american, care datează din 1789 şi din care au făcut parte oameni ca Abraham Lincoln sau John F. Kennedy. Nici la Congresul Naţional African, fondat în epoca apartheidului , al cărui simbol a rămas Nelson Mandela. Nici la Congresul Natal Indian, fondat în 1893 în Africa de Sud de Mohandas Karamchand Gandhi, mai târziu cunoscut ca Mahatma, pe atunci emigrant.
Mie îmi sună cunoscut acest termen de dinainte de 1989. Ultimul Congres a fost al XIV-lea.
Aflăm că în anul 2014, se va organiza la Bucureşti Congresul Românilor de Pretutindeni, conform unei legi din 2007. Şapte ani legea nu a fost respectată, acum intrăm în legalitate, conform intenţiei miniştrilor Corlăţean şi Stanoevici.
Congresul Românilor de Pretutindeni, propus de MAE în noiembrie. Începe bătălia pentru locurile de „congresmani”
Aflăm, dintr-un comunicat lapidar, că „a fost elaborat un proiect de metodologie pentru convocarea acestui Congres cu ocazia Sfântului Andrei„. Experţii de la singurul minister cu doi miniştri au elaborat în secret, pentru că nici urmă de modalitatea de convocare a reprezentanţilor diasporei, nici măcar la rubrica „transparenţă decizională” de pe site-ul MAE, unde se mimează transparenţa şi se publică nimicuri.
Am cerut ministrului de Externe, prin biroul de presă al ministerului, să ne explice cum vor fi convocaţi aceşti membri ai CRP, dar ori domnul ministru nu a avut timp să răspundă, ori fătucile de le biroul de presă au aruncat emailurile la coş, ca neinteresante.
De felul în care vor fi convocaţi membrii primului Congres al Românilor de Pretutindeni depinde alegerea mebrilor Consiliului permanent al Românilor de Pretutindeni, care va tăia şi va spânzura în chestiunile diasporei.
Am întrebat câţiva români activi în comunitatea din Italia ce părere au despre acest Congres, şi am primit sugestii extrem de interesante pentru convocarea membrilor. Dacă aşteptăm liniştiţi, la locurile noastre, cum spunea un tovarăş înainte de 1989, s-ar putea să asistăm nu la primul Congres al Românilor de Pretutindeni, ci la Congresul al XV-lea.
