in

De ce românii din diaspora nu ar trebui să evite înscrierea în Registrul Electoral pentru votul din toamnă

De teamă că Fiscul român va ajunge în posesia unor date personale care să permită impozitarea veniturilor obținute în afara țării, românii din străinătate evită înscrierea pentru votul prin corespondență la alegerile din toamnă. Dubla impozitare nu poate avea loc atâta timp cât există înțelegeri între state pentru evitarea acesteia (și România are astfel de convenții), însă tot există o obligație de a declara noua rezidență fiscală din celălalt stat. În acest context, inclusiv Regulamentul european pentru protecția datelor (GDPR) atârnă destul de mult pentru a convinge pe cei care se tem de folosirea ilegală a datelor lor.

Cei din străinătate nu ar trebui să se teamă de modul cum vor fi folosite datele lor la înregistrarea ca alegători în străinătate, nu din rațiuni ce țin de domeniul fiscal, cel puțin. Într-un material recent, jurnaliștii de la PressOne arată că există în diaspora o teamă a românilor de a se înregistra la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pentru a putea vota mai ușor, prin corespondență, la alegerile prezidențiale din toamnă, motivul fiind eventuala dublă impozitare pentru câștigurile lor din străinătate.

Notă: 17.000 alegători români se înregistraseră online pe portalul www.votstrainatate.ro, până joi, 15 august, ora 08:30.

Țara noastră are încheiate mai multe convenții de evitare a dublei impozitări cu țări din Uniunea Europeană (UE), dar și cu state care nu fac parte din Uniune. Lista lor se regăsește aici, iar conținutul fiecărei astfel de convenții este disponibil pentru toți cei interesați. Cei angajați în state din UE nu ar trebui să-și facă deloc probleme pentru că salariilor se aplică impozitarea la sursă în Uniune, ceea ce înseamnă că se rețin din start taxele din statul unde se lucrează. Chiar și la nivelul instituțiilor UE se regăsesc informații detaliate pentru cei care sunt interesați de aspectele dublei impozitări. Altfel spus, dacă Fiscul român deschide discuția pe tema fiscalizării veniturilor din străinătate, se aduce dovada plății acestora de la administrația fiscală din cealaltă țară.

Chiar dacă nu se pune problema ca cei angajați să achite impozit pentru aceiași bani și în țara unde-i câștigă, și aici, în România, există o discuție conexă care s-ar putea să stea la baza temerilor unora dintre cei din diaspora pe acest subiect. Chestiunea declarării rezidenței fiscale, pe care și redacția avocatnet.ro a adus-o de mai multe ori în discuție în ultimii ani. Potrivit legii fiscale de la noi, există obligația de a anunța Fiscul la plecarea din țară pentru mai mult de șase luni de zile. Obligația asta există însă și în cazul altor state ale Uniunii, așa cum aflăm din această sursă de informare oficială a UE – prin urmare, nu e o cerință mai specială, pe care doar Fiscul român o aplică.

Românii care pleacă din țară mai mult de șase luni de zile, indiferent de motiv, trebuie să treacă mai înainte pe la Fisc și să completeze un chestionar pentru schimbarea rezidenței fiscale, potrivit Codului fiscal și Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 1.099/2016. Cu alte cuvinte, trebuie să anunțe Fiscul că sunt rezidenți fiscal în altă țară și că plătesc taxe și impozite acolo, deci, n-ar mai trebui să plătească și în România.

Deși chestiunea declarării rezidenței fiscale este adesea criticată de românii plecați în afara granițelor la muncă, în principal, pe motivul că statul român nu are motive să ceară astfel de informații, necesitatea de a declara rezidența fiscală în altă țară este destul de evidentă: în hârtiile autorităților române, cel plecat la muncă în străinătate nu a plecat, de fapt. Ar putea fi ridicată la un moment dat inclusiv problema că respectiva persoană încă mai lucrează în țară, dar “la negru”.

Într-un exemplu folosit pe site-ul europa.eu pe tema dublei impozitări se subliniază faptul că nu e anormal ca administrația fiscală a statului de origine să mai pretindă declarații fiscale din partea celui care lucrează legal și-și plătește impozitele în alt stat.

Pentru a evita dubla impozitare va trebui probabil să dovediți că sunteți rezident și că ați plătit deja impozitul pe venit“, se subliniază pe site-ul europa.eu.

Apoi, cât privește folosirea datelor personale date AEP la înregistrarea pentru votul prin corespondență, AEP este un operator de date din România și asta înseamnă că intră în discuție inclusiv GDPR. Datele colectate se folosesc în scopurile pentru care au fost luate, potrivit Legii nr. 148/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, unde nu este listat și scopul comunicării lor altor autorități ale statului, cum este administrația fiscală. GDPR nu permite ca operatorul AEP să dea informații unui alt operator fără ca cel căruia i-au fost prelucrate datele să fie încunoștințat de acest lucru încă de la momentul prelucrării.

Dincolo de aceste neliniști mai mult sau mai puțin fondate ale celor din străinătate, timpul se scurge până la momentul când înscrierea pentru votul prin corespondență va expira. Alegătorii care doresc să voteze în străinătate la alegerile prezidențiale din toamnă, se pot înregistra prin intermediul unui formular online, până cel mai târziu la finalul zilei de 11 septembrie 2019. Votul în diaspora se va desfășura pe parcursul a trei zile.

Un material realizat de Simona Voiculescu Redactor-șef, avocatnet.ro

Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: GAZETA ROMÂNEASCĂ