Parlamentul European a adoptat joi, la Strasbourg, o rezoluţie în care solicită încă o dată înlăturarea ''măsurilor tranzitorii' pentru lucrătorii români şi bulgari pe piaţa forţei de muncă din UE, susţinând că nu există niciun argument economic pentru menţinerea acestor măsuri în niciun stat membru. Până la sfârşitul lunii decembrie, este aşteptată şi hotărârea noului Guvern Monti, în legătură cu eventuala prelungire a regimului tranzitoriu, în vigoare până în prezent.
Rezoluţia PE, înaintată de grupurile PPE, S&D, ALDE şi Verzi şi adoptată prin ridicare de mână, cere Comisiei Europene să propună o definiţie clară a termenului 'perturbare gravă pe piaţa forţei de muncă'.
Eurodeputaţii susţin că mobilitatea lucrătorilor în UE nu trebuie să fie niciodată considerată o ameninţare pentru pieţele interne ale forţei de muncă şi că nu există justificări economice pentru a restricţiona dreptul cetăţenilor români şi bulgari de a munci şi locui pe teritoriul altui stat membru.
Documentul mai cere Comisiei Europene să publice ''în cea mai transparentă manieră posibilă'' criteriile potrivit cărora un stat membru este autorizat să menţină măsurile tranzitorii.
Statele membre care menţin restricţiile ''fără o justificare socio-economică clară şi transparentă privind o perturbare gravă a pieţei muncii'', în conformitate cu regulile Curţii de Justiţie a UE, se vor afla în situaţia de încălcare a tratatelor – susţin membrii Parlamentului European.
Ei cer executivului UE să asigure respectarea principiului liberei circulaţii în UE. Rezoluţia PE adoptată joi survine la mai puţin de două luni după o alta pe acelaşi subiect, votată de eurodeputaţi în 25 octombrie.
Datele recente ale Biroului de statistică al UE (Eurostat)relevă că prezenţa lucrătorilor români şi bulgari nu a afectat semnificativ salariile şi rata şomajului în ţările de destinaţie.
La finalul anului trecut, lucrătorii români şi bulgari rezidenţi în alt stat din UE reprezentau 0,6% din populaţia totală a Uniunii.
Tratatul de aderare din 2005 le permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe pieţele lor de forţă de muncă pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a muncii în UE.
Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). În decursul perioadei de 7 ani, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul acestora (aşa cum a procedat Spania la 22 iulie acest an). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013.
Statele membre care în prezent restricţionează accesul lucrătorilor români şi bulgari pe pieţele lor ale forţei de muncă (Belgia, Germania, Irlanda, Franţa, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Marea Britanie şi Austria) au redus restricţiile în unele sectoare/profesii sau au simplificat procedurile comparativ cu regulile aplicate înaintea aderării României şi Bulgariei la UE.
Autorităţile de la Londra şi Haga au anunţat deja menţinerea restricţiilor respective până la finalul anului 2013, iar Germania o relaxare a condiţiilor de acces în anumite sectoare.
Până la sfârşitul anului, Comisia Europeană trebuie să fie notificată de toate cele 10 state menţionate în legătură cu ridicarea sau menţinerea restricţiilor pentru lucrătorii români şi bulgari. Până acum doar Marea Britanie a făcut o astfel de notificare.
În cazul Spaniei, guvernul de la Madrid a decis la 22 iulie anul acesta să suspende unilateral legislaţia UE privind libera circulaţie a lucrătorilor români ca urmare a unei perturbări grave generalizate a pieţei forţei de muncă şi a cerut Comisiei, aşa cum prevede clauza de salvgardare, să declare suspendată legislaţia UE în domeniu. Executivul UE a aprobat cererea Spaniei la 11 august, autorizând ţara să restricţioneze temporar accesul pe piaţa sa a forţei de muncă pentru lucrătorii români până în 31 decembrie 2012 ca urmare a unei perturbări grave a pieţei muncii, caracterizate de o rată a şomajului record în UE şi de o încetinire a redresării economice.
(Sursă: Agerpres)
