in

Studenţii români din diaspora vor să se întoarcă acasă, “chiar şi pentru un salariu de 400 de euro”

“Vrem să ne întoarcem acasă!”- iată apelul lansat de Liga Studenţilor Români în Străinătate (LSRS), în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Parlamentului din Bucureşti, pe 8 ianuarie. În faţa a peste 500 de studenţi români veniţi din toată lumea, au fost acordate 9 premii de excelenţă şi a fost lansat un program de “repatriere” a tinerilor absolvenţi ai unor universităţi străine. 

"În fiecare an am lansat propunerea către autorităţi să ne dea şansa să contribuim la viitorul acestei ţări. Cu regret am observat de fiecare dată că entuziasmul şi promisiunile durau, ca orice minune, cel mult trei zile. Apoi se reinstala trista anormalitate a societăţii româneşti şi apărea zidul de blazare, cinism şi scepticism de care ne-­am lovit cu toţii la un moment sau altul", a spus Sebastian Burduja, fondatorul LSRS, absolvent al Universităţilor Stanford şi Harvard, în prezent consultant la Banca Mondială.

 

O altă gală a tristei Ligi a Studenţilor Români din Străinătate

Modele: Brazilia, China, Malaezia

„Noi ne-am uitat și la contextul românesc, dar ne-am uitat și la ce au făcut alte țări, pe partea de recâștigare a creierelor. Și ne-am dat seama că țările care au succes astăzi, precum Brazilia, China, Malaezia sau Polonia au astfel de programe. Pentru că investiția în educație și în programe de recâștigare a creierelor este extrem de eficientă și profitabilă. Investești un leu și scoți zece”, a precizat președintele Ligii Studenților Români din Străinătate pentru REALITATEA.NET.

"Salarii între 400 şi 1000 de euro"

Potrivit lui Burduja, majoritatea studenţilor s-ar întoarce bucuroşi în ţară, chiar şi pe salarii cu mult inferioare celor pe care le-ar obţine în afară: „Într-un sondaj, am întrebat 1000 de studenți români pe ce salariu s-ar întoarce. 60 la sută dintre ei au spus că s-ar întoarce pe un salariu între 400 și 1000 de euro. E surprinzător de puțin, față de cât mă așteptam eu. Sigur, poate nu se poate încă, dar poate există ministere care să plătească cel puțin 400 de euro. Am vrea ca aceste propuneri să devină legi noi avem în proiect și implicațiile legale și bugetare, iar cine ar trebui să se ocupe de proiect este primul-ministru, pentru că este o propunere care implică o mulțime de ministere, cel al Educației, Ministerul de Externe, ambasade, Ministerul Muncii, Ministerul Administrației și Internelor. Ne-am dori să fie primul-ministru și pentru a oferi greutate proiectului. Noi am vorbit și de deduceri fiscale la revenirea în țară, desigur, pe o perioadă determinată”, a mai spus Sebastian Burduja.

Iată ce ar putea face statul pentru a-i atrage acasă pe absolvenţii din străinătate, potrivit strategiei "Smart Diaspora", propusă de LSRS:

 

• Introducerea procedurilor de recrutare „online” pentru candidații la funcții publice 
aflați în străinătate
• Oferirea de facilități financiare la (re)stabilirea în țară sub forma unor deduceri fiscale 
pentru o perioadă determinată, acordate absolvenților de studii finalizate la cele mai 
bune 500 universități din întreaga lume
• Instituirea unui program de atragere a investițiilor străine directe în România prin 
intermediul comunităților de afaceri românești de peste hotare, cu sprijinul asociațiilor 
investitorilor străini din România și cu suportul camerelor de comerț bilaterale
• Înființarea unui Corp de Experți din Diaspora ai Statului Român care să ofere 
consultanță periodică instituțiilor publice cu rol cheie în sectorul public
• Derularea unor programe de „fellowship” și de „internship” în instituțiile de stat, 
după modelul „White House Fellows” din Statele Unite ale Americii, deschise 
absolvenților de studii finalizate la cele mai bune 100 universități din întreaga lume
• Dezvoltarea unor centre de cercetare și inovare industrială în sistem integrat 
public-privat pentru cei mai buni ingineri și cercetători din țară și din străinătate
• Dezvoltarea unui website interactiv cu informații utile pentru românii din diaspora 
care doresc să se întoarcă în România, dar și pentru străinii care aleg țara noastră ca 
destinație de carieră
• Dinamizarea procesului de recunoaștere a diplomelor și a altor certificări academice 
și profesionale obținute în străinătate de către cei aflați peste hotare, români și străini 
deopotrivă
• Derularea unui proiect de „cartografiere a diasporei” pentru aflarea numărului, 
situării și caracteristicilor socio-demografice ale românilor din diaspora, inclusiv 
studenți și absolvenți
• Organizarea bi-anuală a unor târguri virtuale de cariere dedicate tinerilor înalt 
calificați aflați peste hotare.
Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]

Nepotism la ICR

Românii din Italia, asistaţi gratuit pentru recunoaşterea drepturilor pe care le au ca lucrători