Niciun loc liber în secțiile de terapie intensivă din București pentru bolnavii de Covid. O spun reprezentanții unităților sanitare, care uneori s-au văzut nevoiți să le dea oxigen pacienților în saloanele de triaj, pe scaune.
Situația devine tot mai critică și în țară, unde se strică unitățile mobile de terapie intensivă, iar medicii sunt epuizați.
În niciunul dintre cele opt spitale Covid sau suport Covid din București nu mai sunt locuri libere în ATI de săptămâni întregi. Pacienții care au nevoie de oxigen – fără a fi ventilați mecanic – așteaptă uneori zeci de ore pentru un pat în terapie intensivă.
La Marius Nasta a fost trimisă o unitate mobilă de ATI, iar managerul unității speră ca zilele viitoare să poată folosi și cele 12 paturi de aici, pe lângă cele șase deja existente în spital.
Iar Spitalul Colentina va interna, din nou, doar pacienți cu SARS-CoV-2. Pentru terapie intensivă vor fi disponibile 31 de paturi, în loc de opt câte sunt acum.
Medicul Laura Zarafin lucrează la ATI în spitalul Colentina. Cu o mică pauză, acest spital, desemnat unitate suport COVID-19, a tratat în opt luni de epidemie numai pacienți infectați cu noul coronavirus.
«Nu suntem destui și nu am fost niciodată»
„Nu suntem destui și nu am fost niciodată. Ca să înțelegeți: suntem mult mai puțini decât scrie în ordinul de funcționare a secțiilor ATI, deci mult mai puțini decât acel număr minim prevăzut în legislație”, a spus pentru Europa Liberă Laura Zarafin.
Conform ordinului respectiv, într-un spital trebuie să existe cel puțin un medic ATI la fiecare sală de operație plus un medic ATI în post-operator.
„Avem în țară secții care funcționează în întregime cu unul sau doi medici”, avertizează medicul. Iar la asistente situația nu e cu mult diferită.
„Îngrijirea unui pacient critic înseamnă, conform normelor, o asistentă la două paturi. Nu am avut niciodată. Iar o asistentă de ATI are nevoie de șapte ani de practică efectivă pentru a depinde specificul acestei munci”, subliniază Zarafin.
În iunie, vicepreședintele Societății Române de ATI, profesorul Dorel Săndesc, avertiza că în toată țara există circa 1.000 de medici de specialitate și aproximativ 800 de rezidenți.
„Iar această cifră include și pensionarii, care, vă dați seama, nu pot intra în secțiile roșii”, explică Zarafin.
În căutare de medici
În contextul acestui deficit acut, prefectul Bucureștiului, Gheorghe Cojan, a anunțat că „medicii și asistenții școlari de la școlile care au trecut în scenariul roșu, deci care nu mai au copii la școală, vor fi detașați la spitalele care tratează pacienți cu COVID”.
Premierul Ludovic Orban a declarat că toți medicii care vor promova examenul de rezidențiat din acest an vor fi angajați.
Mediul Laura Zarafin spune însă că e puțin probabil ca medicii și asistententele școlare să aibă experiența necesară să lucreze în spitale COVID și cu atât mai puțin în secțiile ATI.
„Un medic școlar nu are cum să se adapteze la o activitate de spital, necesită niște ani de rutină. Plus că acești pacienți ne debusolează și pe noi, pe mine cu 29 de ani de vechime în ATI. Mă îndoiesc că un medic școlar poate ajuta concret”, spune Laura Zarafin, care subliniază că nu are o atitudine negativă față de medicii școlari, ci se referă doar la aspecte concrete.
