România a pierdut în ultimii doi ani peste 20 de miliarde de lei pentru că este incapabilă să îi școlească pe elevi pentru o viitoare slujbă. De pe băncile școlii ies pe bandă rulantă manageri, funcționari publici ori specialiști în drept. Economia, însă are nevoie de peste un milion de oameni care să lucreze în construcții, dar și în alte domenii.
Indicele de necorelare a calificărilor cu nevoile pe piața muncii a ajuns vara la valoarea record de 22,7 procente. Asta după ce, în ultimii cinci ani, a înregistrat o creştere continuă.
Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept. În acelasi timp, în construcții, în turism și în industrie ar fi nevoie de peste un milion de angajați noi – în total – care sunt însă imposibil de găsit pentru a susține proiectele de dezvoltare avute în mod curent de investitori pe agendă.
În agricultură, lucrările din campaniile de primăvară și de toamnă sunt aproape imposibil de executat fără plăți exorbitante către zilieri.
Mai mult, România a pierdut 6% din PIB în ultimii doi ani, tocmai pentru că universităţile nu pregătesc oameni calificaţi pentru nevoile pieţei, ale companiilor. Adică 10 miliarde de euro, în 2018, şi alte 13 miliarde, anul acesta. Iar suma creşte cu 30 de procente în fiecare an. Indicele de necorelare a fost calculat de BNR folosind date Eurostat.
Muncitorii străini, singura soluţie
În condițiile în care România se confruntă cu un deficit al forței de muncă, Florin Jianu, președinte al Consiliului Național al Înteprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, a arătat că pentru România o soluție ar fi aducerea de muncitori din țările vecine.
„Da, trebuie să ne raportăm și la ce se întâmplă și la nivelul altor țări. Spre exemplu, am avut o întâlnire cu președintele IMM-urilor din Polonia și a spus că numai la nivelul anului trecut au adus 1 milion de lucrători din Ucraina, de acolo de pe graniță. Cred că acest lucru trebuie să îl facem și noi și să ne uităm la piețe foarte îndepărtate precum sunt cele asiatice ci să ne uităm la Republica Moldova, la Ucraina, de ce nu și la Serbia unde sunt comunități întregi de români. Și să dezvoltăm din asta o politică de stat”, a declarat Florin Jianu, într-o conferință de presă.
Acesta a respins ideea unei presiuni asupra salariile ce ar putea fi făcute prin aducerea de muncitori str[ini.
„Nu există nicio presiune pe salarii pentru că ne lipsesc aproape 1 milion de oameni și sunt locuri de muncă disponibile în acest moment”, a dat asigurări Florin Jianu.
Conform unui barometru de opinie realizat de Frames în luna martie, principalele ţări de origine pentru străinii prezenți în România sunt Republica Moldova (31%), Turcia (16%), şi China (12%).
Peste 40% sunt prezenți în zona Bucureşti-Ilfov, iar aproximativ 33% au ales, în procente relativ egale (în jur de 6%) în Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Timiş, Prahova, Bihor.
