Preţurile au luat-o razna în 2011, iar din vară carnea va fi mai scumpă, la fel şi alimentele şi fructele de sezon. Românii nu au motive de bucurie, mai ales că modificările operate de comercianţi şi producători la preţuri au făcut ca în acest an să fie înregistrate cele mai mari scumpiri din ultimii trei ani. După ce în primăvară a crescut preţul cerealelor, este rândul produselor din carne să se scumpească cu aproximativ zece procente.
Un avans anual al preţurilor la produsele alimentare de bază de peste 11%, ca în luna mai 2011, nu a mai fost consemnat din perioada aprilie-iunie 2008. Dacă în urmă cu trei ani uleiul, fasolea şi fructele proaspete erau campionii scumpirilor, în primăvara lui 2011 s-au remarcat cartofii, conservele şi dulciurile.
În luna mai 2011, media scumpirilor – inflaţia – a atins un nou record, respectiv 8,41% faţă de aceeaşi lună din 2010, pe fondul unui avans al preţurilor la alimente de 11,2%, arată datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pragul de 11% la scumpirea alimentelor a mai fost depăşit doar în urmă cu trei ani, respectiv în lunile aprilie, mai şi iunie 2008. Atunci, uleiul se scumpise cu 76% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, fasolea – cu 33% şi fructele proaspete – cu 32%, reiese din buletinele statistice ale INS.
Acum, cartofii domină topul scumpirilor, urmaţi de conserve, fructe şi dulciuri. Faţă de luna decembrie 2010, media generală a scumpirilor a fost de 3%, ridicată de avansul preţurilor la alimente cu 5,3% şi coborâtă de ieftinirea serviciilor cu 0,5%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit, în medie, cu 2,6%. În primele cinci luni ale acestui an, preţurile au crescut cel mai mult la cartofi, cu 35%, la fructe proaspete (29,3%) şi la zahăr (19%). O ieftinire importantă se observă la ouă, al căror preţ mediu a scăzut în mai cu 6,4% faţă de aprilie şi cu 19% faţă de decembrie.
Preţurile au explodat
Campionul scumpirilor din ultimul an e laptele – 4 lei si 82 bani, atât costă în hipermarketuri un litru de lapte. Un preţ mai mare cu 72% faţă de preţul din iunie anul trecut, asta chiar dacă la producător laptele nu s -a scumpit deloc în ultimul an.
Telemeaua costă şi ea mai mult cu 30% în hipermarketuri. Zahărul s-a scumpit cu 65 de procente în ultimul an, iar un kilogram sare de 5 lei în marile magazine.
Mai îngrijorător e că deşi pe timp de vară ne-am aştepta la preţuri mai mici, în magazine lucrurile stau exact invers.
Benzina, mai scumpă
La grupa de mărfuri nealimentare, cele mai importante scumpiri din primele cinci luni ale acestui an au fost consemnate la cărţi (5,9%), combustibili (5,2%) şi energie electrică (5%), în timp ce piesele auto s-au ieftinit cu 1,4%, ca şi ceasurile şi articolele sportive – cu 0,5%. în fine, la categoria serviciilor, principalele scumpiri s-au regăsit la îngrijirea medicală (1,9%) şi la transportul rutier interurban (1,7%), în timp ce transportul aerian şi telefonia s-au ieftinit cu 4,5%.
Reamintim că Banca Naţională a României a revizuit în urcare prognoza de inflaţie pentru 2011, de la 3,6% la 5,1%, ca şi aşteptările pentru anul viitor – de la 3,2% la 3,6%. Pentru trimestrul doi, banca centrală estimează că inflaţia anuală se va plasa la 8,7%.
Preţurile cresc mai mult decât economia
Produsul Intern Brut a avansat în primul trimestru cu 1,7%, ca volum, faţă de aceeaşi perioadă din 2010. Exprimată în preţuri, creşterea a fost de 7,9%. Doar industria şi comerţul au ieşit pe plus în primul trimestru, scoţând economia din recesiune, dar românii au fost nevoiţi să cumpere mai puţin, la preţuri cu 7% mai mari.
Detaliile evoluţiei Produsului Intern Brut (PIB) din primul trimestru al acestui an, comunicate de INS, arată că între volumul de bunuri şi servicii realizat şi preţurile acestora s-a creat un decalaj de peste 6%. Ca volum, economia a crescut cu 1,7% faţă de primul trimestru din anul trecut şi cu 0,7% faţă de ultimul trimestru din 2010, dar ca preţuri creşterea a fost de 7,9%, respectiv de 4,4%. Acest decalaj înseamnă, în primul rând, o scumpire forţată a bunurilor şi serviciilor, care s-a soldat cu reducerea proporţională a puterii de cumpărare atât la nivelul populaţiei, cât şi la nivelul firmelor.
