Preşedintele Traian Băsescu a declarat la întâlnirea anuală cu diplomaţii români, că România încă face prea puţin pentru românii din diaspora, în special cei plecaţi la muncă în Italia, Spania, Franţa, Germania, Marea Britanie, Irlanda şi chiar în Statele Unite ale Americii, scrie Mediafax.
”Va trebui să facem mai mult, chiar dacă, între timp, prin legislaţia naţională le-am dat reprezentare în Parlamentul României, chiar dacă în ultimii ani s-a mărit consistent numărul de secţii de votare pentru românii din afara frontierelor, chiar dacă statul român a susţinut construcţia de biserici în străinătate, deservite de preoţi ortodocşi. Încă avem foarte multe de făcut pentru a-i ţine pe aceşti oameni aproape”, a afirmat Traian Băsescu.
Preşedintele a pledat pentru ”mai multe resurse” alocate pentru românii din ”noua diaspora”.
Referitor la românii din Ucraina, şeful statului a spus că cea mai dificilă perioadă în care s-a încercat rezolvarea problemei minorităţii româneşti din această ţară a fost în perioada lui Viktor Iuscenko şi Iuliei Timosenko, care, ”datorită unui naţionalism exacerbat, ajunseseră să oprească cărţile româneşti la frontieră, să nu recunoască sub niciun fel minoritatea românească din Ucraina”.
Traian Băsescu a adăugat că a existat o ”pâlpâire de lipsă de responsabilitate, chiar la instalarea noii puteri la Kiev, când primul gând al democraţilor Maidanului a fost să anuleze drepturile pe care Ianukovici le dăduse minorităţilor, inclusiv celei româneşti”, şi a precizat că unul din efectele a ceea ce s-a întâmplat în zonele rusofone a plecat de la această lege ”nesăbuită”.
Şeful statului a mai spus că pentru minoritarii români din Ucraina sunt încă multe lucruri de făcut, dar ”nu este momentul să abordăm aceste probleme acum, când Ucraina este instabilă şi se pregăteşte de alegeri parlamentare”, al apreciind că subiectul trebuie reluat după stabilizarea acestei ţări.
În privinţa românilor din Valea Timocului, preşedintele Băsescu a precizat că sunt ”probleme mari cu Guvernul de la Belgrad, în recunoaşterea vlahilor care se recunosc a fi minoritari români”.
Şeful statului a arătat că este convins de faptul că insistenţa diplomaţilor români va lărgi spectrul de bunăvoinţă al autorităţilor de la Belgrad.
