Cele câ
teva ţări europene, care mai impuneau restricţii la muncă pentru cetăţenii ţărilor intrate în Uniunea Europeană în 2004, au liberalizat accesul pe piaţa muncii începând cu 1 mai, după cei şapte ani stabiliţi prin tratatele de aderare. În cazul României şi Bulgariei, care au intrat în UE la 1 ianuarie 2007, puţine au fost statele care au lăsat liber accesul la muncă.
După 4 ani de la aderare, nouă dintre ele încă păstrează resticţiile, iar ţări precum Marea Britanie, Germania sau Olanda intenţionează, şi în acest caz, să restricţioneze accesul pe piaţa muncii până în 2014. Intrarea unui stat în UE presupune, automat, şi libera circulaţie în scopul angajării, politică încurajată chiar de oficialii de la Bruxelles, pe o piaţă a muncii comună celor 27 de state membre.
Dar deşi la Bruxelles se susţine acest lucru, fiecare stat membru are dreptul, în cazul ţărilor nou intrate în Uniune, să restricţioneze, pe o perioadă de maximum şapte ani, accesul muncitorilor pe piaţa muncii. Iar în cazul României şi Bulgariei, lucrurile au fost dure la început, când mai mult de jumătate dintre ţările membre au impus restricţii, zece dintre acestea menţinându-le şi după patru ani de la aderare. Şi dacă în cazul statelor care au aderat în 2004, restrictiile au fosti ridicate complet de la 1 mai, pentru muncitorii români şi bulgari lucrurile par să se înrăutăţească, în condiţiile în care ţări precum Olanda se gândesc să impună chiar măsuri mai drastrice de intrare pe piaţa muncii.
De ce nu putem munci liber?
Odată cu extinderea masivă a UE, cu zece ţări în 2004 şi încă două în 2007, vechile state membre s-au temut de un aflux mare de lucrători din estul Europei, care vor destabiliza pieţele interne, fiind o mână de lucru ieftină. În consecinţă, tratatul de aderare negociat de fiecare ţară în parte oferă posibilitatea impunerii de restricţii pentru o perioadă de maximum şapte ani de la data intrarii în spaţiul comunitar.
Iar dacă în primii ani de la aderarea României şi Bulgariei unele ţări au liberalizat accesul la muncă, declanşarea crizei economice globale în 2008 a făcut ca marile economii ale Europei, care creează şi cele mai multe locuri de muncă, să fie reticente la deschiderea pieţei muncii, în condiţiile în care şi ele se confruntau cu un val de şomeri pe plan intern. Astfel, principalele ţări ţintă pentru românii care vor să muncească în străinătate, Germania, Franţa şi Marea Britanie, rămân încă închise lucrătorilor din ultimele state intrate în UE.
Acest lucru nu înseamnă că românii nu se pot angaja în aceste state, dar accesul este mai dificl şi se face doar pentru anumite meserii, în funcţie de cerinţele de pe piaţă, şi doar în baza unui permis de muncă. Statele în care muncitorii români mai au nevoie de permis de muncă pentru a se angaja sunt Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta, Marea Britanie şi Olanda. Şi Italia mai menţine restricţii pentru români, dar cu un regim mult mai lejer decât în celelalte state. În prezent, muncitorii din România se bucură de drepturi depline de circulaţie liberă conform legislaţiei UE în Danemarca, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Polonia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia, Ungaria, Grecia, Spania, Portugalia, Republica Cehă şi Bulgaria.
Germania, mai maleabilă
Pe fondul unui deficit acut de muncitori, ca urmare a relansării economice, autorităţile de la Berlin iau în calcul atragerea de tineri specialişti din statele Europei de Est, prin relaxarea condiţiilor de angajare. Lipsa forţei de muncă autohtone a devenit o problemă serioasa la Berlin, în condiţiile în care presa germană scria recent că Guvernul condus de Angela Merkel intenţionează să lanseze o campanie de angajare a tinerilor europeni din ţări aflate în criză, pentru a preveni un deficit al forţei de muncă. Germania este a doua destinaţie în care românii vor să plece la muncă în străinătate, după Marea Britanie. Şi chiar dacă guvernul de la Berlin a menţinut restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, anul trecut aproximativ 100.000 de români au lucrat în Germania, în baza contractelor pentru lucrători sesonieri.
Şi pentru anul în curs, Germania a aprobat un contingent de 150.000 de locuri de muncă sezonieră, care ar putea fi ocupate de lucrătorii români. Olanda, în schimb, a anunţat recent că vrea să limiteze fenomenul imigraţiei, înăsprind astfel condiţiile de intrare în ţară a cetăţenilor din ţările extracomunitare. În aceeaşi categorie au fost introduşi, însă, şi românii şi bulgarii, deşi cele două ţări sunt membre UE din 2007.
Restricţii până în 2014
Zece state importante din UE intenţionează să îşi menţină pieţele muncii închise pentru cetăţenii din România şi Bulgaria până în 2014, termenul limită la care sunt obligate să ridice restricţiile, a declarat ministrul austriac al muncii, Rudolph Hundstorfer.
Ceea ce înseamnă că cele 10 state din Europa de Vest vor aştepta finalul perioadei de tranziţie, de şapte ani de la aderarea României şi Bulgariei la UE, pentru a-şi deschide pieţele muncii pentru cetăţenii celor două ţări, relatează Sofia News Agency.
„Restricţiile privind libertatea de mişcare pentru muncitorii din Bulgaria şi România ar fi trebuit să expire în 1 ianuarie 2012, dar celelalte ţări UE pot cere o prelungire cu doi ani, în cazul în care consideră ca piaţa muncii lor este ameninţată. Noi vom aştepta până la sfârşitul lui 2013. Germania şi noi nu suntem singurii. Zece ţări UE vor să facă acest lucru”, a spus ministrul austriac al muncii.
