Catedrala Mântuirii Neamului prinde contur. Fundaţia a depăşit nivelul solului, silueta clădirii este acum vizibilă, iar lucrările de infrastructură, inclusiv două tuneluri care ajung până la adâncimea de 16 metri, au fost finalizate. Finanţarea construcţiei din bugete publice a fost îndelung contestată, aşa că reprezentanţii Patriarhiei Române au declarat că au redus cheltuielile cu 20 de procente. Cinci mii de oameni vor putea lua parte la slujbele oficiate în noul lăcaş. Acesta va fi mai impunător decât Casa Poporului şi va fi vizibil din orice punct al Capitalei, având de 5 ori înălţimea Coloanei Infinitului.
Până în prezent, am construit 15% din Catedrala Mântuirii Neamului, anunţă site-ul pus la punct de Patriarhia Română, pentru promovarea viitorului lăcaş. Fundaţia şi primul nivel de la subsol sunt gata, iar edificiul se înalţă deja deasupra pământului. La final, ansamblul se va ridica la 120 de metri înălţime, cât un bloc cu 40 de etaje.
Până acum, lucrările au înghiţit „55 de mii de metri cubi de beton si 13 mii de tone de armatura”. În viitoarea biserică spaţiul va fi cât să adăpostească toată populaţia unui oraş mic. 5.000 de enoriaşi pot fi găzduiţi simultan în incinta catedralei.
În jurul piesei centrale grandioase vor apărea patru edificii separate. Casa Sfântului Apostol Andrei va fi un fel de hotel monastic, în care vor putea înnopta preoţii care sosesc pentru diverse evenimente. Pentru oamenii Bisericii se pregătesc 90 de camere de pensiune, o sală multifuncţională cu 150 de locuri şi o sală de mese de 100 de locuri.
Casa Sfântului Apostol Petru va deservi pelerinii mireni, adică enoriaşii obişnuiţi. Apoi, Casa Sfântului Apostol Pavel este menită ca un centru cultural misionar, cu săli pentru întâlniri religioase şi cursuri, bibliotecă, spaţii de expoziţie şi sala de conferinţe.
Casa Sfântului Apostol Luca are descrierea unui spital bisericesc. Reprezentanţii cultului ortodox susţin că în plan sunt cabinete de consultaţii şi camera de primire a urgenţelor, cu bloc operator şi terapie intensivă. Tot aici va fi o aripă dedicată unui centru de cazare pentru bătrâni şi bolnavi.
Nota de plată
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica a spus că pentru finalizarea construcţiei în totalitate, vor mai trece trei ani, vorbind de lucrare la roşu.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat recent că, după finalizarea infrastructurii, urmează o nouă licitaţie pentru desemnarea constructorului care va realiza suprastructura, adică edificiul în continuare până la crucea de pe cea mai înaltă turlă, a Mântuitorului.
Potrivit specialiştilor, lucrările la infrastructură sunt de regulă cu 30 – 40 la sută mai costisitoare decât cele la suprafaţă, a mai spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
Acesta a mai menţionat că, faţă de 2011, anul trecut valoarea donaţiilor a scăzut din cauza crizei economice, însă românii din ţară şi unii din străinătate continuă să sprijine construirea viitoarei Catedrale patriarhale. Într-un an, s-au înregistrat pe site-ul „Construim catedrala”, numai 766 de donaţii private. Cei mai mulţi bani au venit de la Guvern (anul trecut, 19 milioane de lei), de la primăriile de sector şi de la Primăria Generală Bucureşti (18 milioane de lei, similar cu 2011).
Nota de plată se estimează a se ridica la 100 de milioane de euro. Bani din care s-ar putea construi 1.500 de şcoli. Sau 300 de kilometri de autostradă. De asemenea, s-ar putea utila cu aparatură de top 40 de centre medicale de excelenţă. S-ar finanţa 8.000 de transplanturi. Sau 800 de mii de naşteri.
Mai înaltă decât Casa Poporului
Patriarhia a precizat că nu se poate vorbi despre o concurenţă de mărime între Catedrala Mântuirii Neamului şi clădirea Palatului Parlamentului, deoarece viitoarea Catedrală patriarhală este, ca volumetrie, de zece ori mai mică decât edificiul Parlamentului României.
Dimensiunile mari ale Catedralei Mântuirii Neamului sunt adaptate la nevoile liturgice solemne şi au valoare de simbol liturgic-teologic, iar faptul că turla mare a Catedralei va fi mai înaltă decât clădirea Palatului Parlamentului constituie, prin prezenţa Sfintei Cruci pe ea, un semn de binecuvântare şi ocrotire pentru întreaga Capitală a României, a mai arătat părintele Stoica.
