Anul 2015: secolul vitezei şi al tehnologiei avansate. Până şi cel mai sărac bordei din România are măcar un ecran plat. La ţară, internetul a pătruns cu viteză mai mare decât în satele occidentale şi aproape că nu mai există român fără smartphone.
Azi, 62% din locuinţele rurale ale României sunt conectate la Internet. Însă numai 6 din 10 agricultori au o maşină de spălat. 64% dintre ţăranii români nu au o baie în casă cu o chiuvetă sau un duş, iar 72% dintre ei au closetul în fundul grădinii. Aşa se face că pentru aproximativ jumătate dintre români, toaleta în condiţii civilizate rămâne un lux de neatins.
S-a înecat în WC-ul din curte
Apele menajere din jumătate de ţară se varsă în râurile patriei, iar efectul se simte cu nasul, se vede cu ochiul liber şi se găseşte în statistici: 25% din bolile hepatice şi gastro-intestinale sunt puse pe seama apei – pe care românul şi-o infestează singur. În zonele cu pânză freatică ridicată nu scapă de refulări nici cartierele rezidenţiale noi.
Lipsa canalizării şi a apei curente se transformă uneori în tragedii: nu trece un an fără să existe cazuri de copii căzuţi în haznale, chiar în curtea şcolii săteşti sau sugari ucişi de apă din fântâni.
Amintim că un copil în vârstă de 12 ani, din localitatea Guşiţei, comuna Dimitrie Cantemir, a murit, la sfârşitul anului trecut, înecat în fosa septică din curtea locuinţei. Băieţelul se juca pe capacul de la fosă, aflat în exteriorul wc-ului, care a cedat sub greutatea sa. De asemenea, la sfârşitul lunii februarie, două eleve de clasa a IV-a au căzut în toaleta şcolii, la Porina Mare, judeţul Mehedinţi. Una dintre fetiţe a reuşit să iasă din toaletă, a alertat paznicii şcolii, care au scos-o şi pe cealaltă elevă.
Oamenii nu vor să se branşeze
La aderare, în 2007, România a promis în Consiliul Uniunii Europene că până în 2018, toţi românii vor fi conectaţi la reţeaua de canalizare. Au trecut opt ani şi jumătate, mai sunt încă trei în care România are la dispoziţie miliarde de euro, bani europeni, ca să se civilizaze. Însă, deocamdată realitatea nu arată prea bine: există oraşe şi chiar zone rezidenţiale de lux fără canalizare sau apă potabilă.
Sunt însă şi primarii care au reuşit minuni cu fonduri europene: comună Stăneşti din Gorj a canalizat patru sate încă în 2012. Numai că degeaba, fiindcă oamenii nu vor să se branşeze. „N-am nevoie de apă”, spune un sătean pentru Ştirile Pro TV. Aşa încât cele două staţii de epurare ultimul răcnet zac nefolosite de doi ani. Sătenii au însă un argument puternic: nu au baie şi nici bani să-şi construiască. Numai vasul de toaletă costă 150 de lei (35 euro). Apoi racordarea la reţea: măcar 300 de lei (70 euro) în funcţie de lungimea ţevii. Iar apoi, taxa lunară de 3 lei pe mc de apă epurată – nu-i încântă. Primarul spune însă că acesta costă cât o bere.
