Bugetul Uniunii Europene încinge spiritele între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Un buget cu aproximativ 8 miliarde de euro mai mic pentru România în următorii ani, aşa cum a propus preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, nu este pe placul premierul Victor Ponta, care îi cere şefului statului, cel care va reprezenta România la Consiliul European să folosească dreptul de veto.
Reuniunea extraordinară la masa căreia statele membre UE vor căuta un compromis pentru bugetul UE 2014-2020 este punctul principal pe agenda Consiliul European din această săptămână. Acesta trebuie adoptat cu unanimitate la nivelul celor 27 de ţări din Consiliu, plus Croaţia, însă polemicile şi discordia sunt intense. În acest sens s-au format mai multe tabere:
Tabăra ţărilor net contributoare cu membrii mai vechi şi mai bogaţi ai Uniunii – Germania, Olanda, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Austria – care doresc o reducere a anvelopei bugetare de 1.033 de miliarde de euro, propusă de Comisia Europeană pentru perioada celor şapte ani. Reducerea substanţială, de circa 150 miliarde euro, a noului cadru bugetar sub plafonul stabilit pentru 2007-2020 a fost cerută ferm în ultimele luni din capitale ca Londra şi Stockholm, argumentul principal fiind că tăierile de austeritate în perioada de recesiune trebuie operate şi la bugetul UE, nu numai în bugetele naţionale, scrie Mediafax.
„Prietenii Coeziunii”, este o altă tabără, formată din 15 ţări din Centrul şi Estul Europei, precum şi statele din flancul sudic al UE – Spania, Grecia, Portugalia – beneficiare nete în ultimul sfert de secol al fondurilor de coeziune.
Politica de Coeziune vizează reducerea decalajelor între ţările dezvoltate şi cele nou venite în clubul UE, acestui capitol fiindu-i alocat circa 43% din totalul bugetului UE, celălalt capitol important, cu 44%, fiind Politica Agricolă Comună (PAC), din care se fac plăţile directe pentru fermieri. Un alt grup de ţări cum ar fi Franţa, Irlanda, Italia, Spania, cu importante sectoare agricole, au interese majore legate de PAC, nefiind dispuse să accepte reducerea acestuia, ameninţând că vor folosi dreptul de veto dacă tăierile vor afecta drastic nivelul banilor promişi fermierilor lor.
Divizarea continentului
Premierul britanic, David Cameron, a ameninţat explicit cu exercitarea dreptului de veto al ţării sale la Consiliu. Suedia, o altă ţară în care opinia publică este obosită de prelungirea crizei din zona euro şi de banii pompaţi în economiile membrilor sudici, a devenit campioana acestei tabere, continuând să propună reduceri de 100-150 miliarde faţă de bugetul actual.
O nouă propunere care reduce nivelul avansat de Comisie cu 75-80 de miliarde, la un nivel total de circa 955 miliarde, a fost făcută de curând de preşedintele Consiliul European, Herman Van Rompuy. Propunerea este considerată a avea suportul Germaniei, principalul contributor la bugetul UE. Taie însă 30 de miliarde de euro de la Politica de Coeziune şi 25 de miliarde de la PAC, dezavantajând net ţări ca Polonia, Spania, dar şi România.
Franţa şi Irlanda sunt de asemenea nemulţumite de propunerea Van Rompuy, oficiali din toate aceste ţări invocând zilele trecute recurgerea la dreptul de veto ca măsură de ultimă instanţă.
Banii pentru România
România ar fi trebuit să primească între 45 si 47 miliarde de euro, conform propunerii totale de 1.033 de miliarde de euro înaintată de Comisia Europeană. Această sumă ar asigura un surplus consistent faţă de cei 35 miliarde de euro alocaţi în 2005 pentru perioada 2007-2013, când România a fost nou intrată la masa negocierilor şi a fost nevoită să cedeze cererilor altora.
Propunerea Van Rompuy reduce însă cu circa 8 miliarde de euro această sumă, introducând şi unii algoritmi de calcul consideraţi discriminatorii de oficiali din Guvernul de la Bucureşti.
Ponta şi Băsescu, alt circ
În ţară, atât Guvernul, cât şi Preşedinţia sunt nemulţumite de planul de compromis al lui Van Rompuy, însă strategia pe care vor să o aplice este diferită. Dacă Guvernul cere, chiar înainte de începerea negocierilor, utilizarea în forţă a dreptului de veto, Preşedinţia a anunţat că dreptul de veto poate fi folosit doar în cazul în care se încalcă Tratatul Uniunii Europene.
Victor Ponta l-a acuzat pe şeful statului că, la Consiliul de la Bruxelles, nu va susţine interesele României, ci pe cele ale partenerilor europeni care l-au ajutat, în această vară, când a fost suspendat din funcţie.
Traian Băsescu a răspuns cu o ironie propunerii premierului de a utiliza dreptul de veto la summitul de la Bruxelles. „Toate statele contributoare, şefii lor de stat s-au băgat sub birouri. Sunt în alertă că România pune veto. Nu te poţi duce la donatori să spui „Doamna Merkel, dacă nu-mi dai atât, eu îţi trântesc un veto de nici nu mai pleci de la Berlin. E ridicol!”, a replicat şeful statului.
„Interesul României este să negocieze. Dacă plecăm cu ideea de veto şi îl şi anunţăm, suntem în afara negocierilor”, a spus şeful statului. „Ştiu ce pot să fac din punct de vedere al capacităţii de negociere în interiorul UE şi ştiu că am potenţial mult mai bun decât Victor Ponta şi pot servi interesele României mult mai bine decât ar putea să o facă premierul, din motive pe care nu insist să le enunţ. Niciodată nu am să fug de exercitarea atribuţiilor pentru a-mi proteja pielea”, a declarat preşedintele.
Parlamentul a adoptat o rezoluţie privind bugetul UE
Scandalul dintre Băsescu şi Ponta pe tema Consiliului European a ajuns şi în Parlament. Ponta a prezentat în faţa Camerelor reunite poziţia guvernului legat de mandatul cu care ar trebui să meargă preşedintele Traian Băsescu la Bruxelles. „Nimeni nu participă la Consiliul European reprezentându-se doar pe sine. Principalele elemente ale poziţiei României nu sunt secrete şi nu trebuie să fie secrete, apanajul unui singur om sau al unui cerc restrâns de oameni”, a spus Ponta în Parlament.
De asemenea, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a adoptat o Rezoluţie cu privire la interesele României în ce priveşte negocierea noului cadru financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020. Totodată, parlamentarii i-au transmis preşedintelui că trebuie să apere „ferm şi fără echivoc” interesul naţional al Consiliul European.
„Parlamentul consideră că preşedintele României trebuie să apere ferm şi fără echivoc interesul României la Consiliul European, susţinând propunerile venite dinspre Comisia Europeană şi PE şi îl asigurăm de întregul sprijin al majorităţii parlamentare în acest sens. Parlamentul consideră că testul propus la acest moment de preşedintele Consiliului European nu reflectă obiectivele urmărite de România. Criteriile fundamentale pe care noul bugetul UE trebuie să se consolideze sunt solidaritatea, reducerea decalajului economic şi creşterea convergenţei între statele membre. Acestea sunt criterii care trebuie recunoscute şi urmărite şi de România. Orice element care introduce o discriminare între statele membre, nu trebui acceptat”, se arată în textul rezoluţiei.
