Ministrul olandez pentru Afaceri Sociale, Henk Kamp, propune ca începând cu 1 iulie, cetăţenii din afara Uniunii Europene să primească permise de muncă în Olanda doar în cazuri excepţionale. Iar în această categorie intră românii şi bulgarii. Kamp spune despre cetăţenii din afara UE: „Nu ştiu de ce ar trebui să îi primim. Mai întâi, contribuie la creşterea şomajului în Olanda, iar apoi ar trebui să privim în cadrul UE, şi apoi în afara Uniunii”. Însă ministrul olandez înţelege prin „afara UE” inclusiv România şi Bulgaria, care au aderat la Uniune în 2007, dar pentru care piaţa muncii din Olanda nu este deschisă.
Guvernul olandez a adoptat o serie de măsuri pe piaţa muncii menite să reducă rata şomajului. Patronii care vor dori să angajeze începând cu 1 iulie cetăţeni din statele non-UE, dar şi din România sau Bulgaria, sunt obligaţi să dovedească mai întâi că n-au găsit mâna de lucru necesară în rândul şomerilor olandezi sau al locuitorilor statelor devenite membre ale spaţiului comunitar înainte de 2007.
Decizia a fost anunţată de ministrul olandez pentru afaceri sociale, Henk Kamp, care a declarat că: „dacă este nevoie de un culegător de căpşuni, trebuie dovedit că acesta nu este găsit în Olanda sau în altă ţară UE. Excepţie (pentru emiterea permiselor de muncă) sunt posibile numai dacă angajatorul poate demostra că în interiorul UE nu a găsit pe cineva doritor să facă munca respectivă”.
MAE reacţionează
MAE român a subliniat că „alegaţiile oficialului olandez, conform cărora accesul lucrătorilor români pe piaţa forţei de muncă olandeze ar contribui la creşterea şomajului în Olanda nu se pot susţine, dat fiind faptul că, pentru a putea lucra în Olanda, un cetăţean român are nevoie de un permis de muncă, ceea ce implică obţinerea acceptului prealabil al unui angajator olandez”. MAE a amintit că „libera circulaţie a lucrătorilor nu creează turbulenţe pe pieţele forţei de muncă, ci, dimpotrivă, contribuie la creşterea economică a statelor membre care şi-au deschis piaţa muncii”.
Nici Elveţia nu mai vrea imigranţi
Elveţia vrea să înăsprească normele în ceea ce priveşte procesul de imigraţie, vizând în special libera circulaţie şi regruparea familială. Primii vizaţi suntem noi şi bulgarii, scrie swissinfo.ch Astfel, Camera inferioară a Parlamentului Elveţian a lansat o moţiune, votată cu 96 de voturi pentru şi 59 împotrivă, în care a cerut măsuri mai aspre în privinţa imigraţiei.
Ministrul Justiţiei, Simonetta Sommaruga, a criticat moţiunea lansată de Camera inferioară a Parlamentului, precizând că Elveţia poate impune măsuri de ordin calitativ în cazul cetăţenilor UE, dar restricţiile cantitative nu sunt posibile decât pentru bulgari şi români. Imigraţia este tot mai ridicată în Elveţia, şi asta din cauza liberei circulaţii a Uniunii Europene. Aceasta situaţie duce la creşterea numărului de locuinţe, dar şi la o presiune puternică asupra infrastructurilor. Statutul „special” pe care românii şi bulgarii îl au pe piaţa muncii din anumite state europene persistă în ciuda aderării celor două ţări la Uniunea Europeană. În prezent, 14 state membre UE/SEE solicită angajaţilor cu cetăţenie română premise de muncă pentru a putea activa pe teritoriul lor. Este vorba despre Italia, Germania, Austria, Belgia, Franţa, Irlanda, Islanda, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Norvegia, Elveţia, Marea Britanie şi Olanda.
