Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au destructurat o grupare infracţională cum nu s-a mai văzut până acum în ţara noastră, Academia Infractorilor Români, care se ocupa cu jafuri din magazine de lux din Europa şi acţiona după reguli militare.
Asta după ce anchetatorii i-au monitorizat o perioadă îndelungată pe membrii organizaţiei şi au efectuat zeci de percheziţii la domiciliile. Din Academia Infractorilor făceau parte 100 de persoane.
14 au fost reţinute de procurorii DIICOT. Alte 50 au fost arestate în Anglia, Franţa şi Belgia. Procurorii spun că, între 2013 şi 2015, hoţii au reuşit să fure bunuri în valoare de 10 milioane de euro. Gruparea ar fi fost coordonată din Penitenciarul Iaşi de Adrian Botez. Interlopul a fost condamnat la zece ani de detenţie cu executare pentru că a încercat să asasineze un alt infractor, şi el în închisoare pentru acte de terorism.
Caz unic în istoria DIICOT
Giorgiana Hosu, procurorul – şef adjunct al DIICOT a declarat că acesta este un caz unic în istoria instituţiei. „Gruparea a fost compusă din peste 100 de executanţi, toţi recrutaţi din Neamţ, instruiţi, antrenaţi, coordonaţi şi controlaţi pentru a pătrunde în forţă în magazine de lux de bijuterii şi ceasuri din UE”, a declarat Giorgiana Hosu.
Procurorul a spus că fiecare spargere dura 60 de secunde. „Membrii grupării erau antrenaţi în imobile speciale, cu geamuri acoperite cu folii negre. Erau aduşi în aceste imobile cu saci negri pe cap, erau amprentaţi, li se întocmeau dosare, li se luau probe ADN. În dosare erau menţionate numele membrilor familiei, ale prietenilor, rudelor, prietenelor. Erau chestionaţi despre vicii. Gruparea acţiona după reguli nescrise, un cod. Regulamentul Academiei Infractorilor Români. E un cod cu capacităţi distincte, referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică şi de anchetă prin care trecea fiecare membru. Academia figura în cod ca fiind înregistrată la Interpol, Europol şi DIICOT. Exista un comandant suprem, contabil, ofiţeri activi de anumită vârstă şi ofiţeri în rezervă de 50 de ani şi peste, existau avocaţi pentru membrii grupării acuzaţi de trădare sau anumite greşeli”, a spus Giorgiana Hosu.
„Jafurile erau comise ziua şi noaptea, fiind folosite inclusiv cocktail-uri Molotov pentru pătrundere. Au fost jefuite magazine din Marea Britanie, Italia, Franţa, Austria, Belgia, Germania, Olanda. Toată marfa şi sumele de bani obţinute au fost aduse şi investite în România”, a explicat procurorul.
Operaţiunea de închidere a „Academiei Infractorilor Români” a costat 300.000 de euro. 200 de poliţişti şi procurori au participat la prinderea elitei hoţilor. Şi a fost o acţiune la care au mai participat procurori englezi şi belgieni.
Codul scris al Academiei Infractorilor Români
Codul membrilor Academiei Infractorilor Români are 15 pagini şi e structurat pe capitole. Primele file sunt dedicate regulilor de bază şi profilului viitorilor candidaţi. Cel care dorea să facă parte din această grupare de hoţi trebuia să aibă între 18 şi 26 de ani, o înălţime între 1,60 şi doi metri şi greutate peste 55 de kilograme.
Cele mai multe pagini din cod sunt dedicate regulilor stricte de funcţionare ale Academiei. Glumele şi bârfele erau strict interzise, membrii n-aveau voie să ţină mâinile în buzunar în prezenţa comandantului suprem şi erau obligaţi să memoreze toate discuţiile despre spargerile pe care le plănuiau. Codul conţine şi un mesaj motivaţional al comandantului.
„Am învăţat toate acestea din greşelile tuturor membrilor. Am primit peste 100 de condamnări până astăzi. (…) Infractorii toţi se cred deştepţi, dar numai 10% dintre ei reuşesc cu adevărat. (…) Dacă ai greşit, trebuie să-ţi duci crucea, să protejezi secretele Academiei, neimplicând membrii săi. Şmecheria este haină grea, dar frumoasă. Respectă şi vei reuşi!”, se spune în Codul Academiei Infractorilor.
Pregătirea viitorilor membri dura aproximativ 90 de zile. Procurorii au găsit în regulamentul hoţilor inclusiv tehnicile de comunicare. Nu aveau telefoane mobile, iar accesul la internet era interzis.
„Nu se folosesc nume niciodată. Toţi aveţi numere. Nu vorbiţi româneşte în acţiune. Niciodată nu fuma, nu asculta muzică atunci când pleci la muncă”, se mai spune în Cod.
Condiţia fizică şi antrenamentele erau şi ele esenţiale. Fiecare membru trebuia să alerge 10 kilometri, să facă 200 de flotări şi 200 de genuflexiuni. După ce treceau testele, membrii Academiei Infractorilor erau obligaţi să semneze un contract şi să depună un jurământ: „Jur să-mi apăr Academia chiar cu preţul vieţii. Jur să respect ordinele Academiei. Jur să respect codul. Jur să apăr viaţa membrilor Academiei. Jur că mă voi dedica cu toată inima, pentru binele Academiei. Jur să suport pedeapsa aspră a Academiei”.
