România se golește și îmbătrânește, astfel că în 30 de ani, populaţia României va ajunge la nivelul anului 1950, arată Institutul Național de Statistica (INS). Emigrația, la care se adaugă declinul demografic, duc inexorabil spre dezastru.
La 1 ianuarie 2018 populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşea cu 350 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut, iar vârsta medie a populaţiei a fost de 41,3 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2017.
În ansamblu, populaţia după domiciliu, adică numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, care poate să includă şi emigranţii, a scăzut la 22,194 milioane persoane, cu 0,2% mai mică faţă de 1 ianuarie 2017, potrivit INS.
În 30 de ani, populaţia României va ajunge la nivelul anului 1950, iar în 2100 vom fi mai putini cu şapte milioane şi jumătate. România va ajunge la 16,397 milioane de locuitori în 2050.
ONU prevede un viitor sumbru al ţării noastre, inclusă în topul 10 al statelor al căror număr de locuitori va scădea cu peste 15%.
De partea celalată, lumea se va confrunta cu o creştere a populaţiei în ţările subdezvoltate, organismele globale ajungând în punctul în care nu vor mai putea lupta cu sărăcia, inegalitatea, foametea şi malnutriţia. Potrivit datelor ONU, în 2050 populaţia globală ar putea ajunge la 9,8 miliarde de locuitori, urmând să depăşească 11,2 miliarde în 2100. În perioada 2017-2100, este de aşteptat ca cel puţin 33 de ţări subdezvoltate să-şi tripleze populaţia. Între ele se regăsesc Angola, Burundi, Nigeria, Somalia, Tanzania şi Zambia.
La polul opus se situează state în care numărul de locuitori se va diminua cu peste 15%. Este vorba despre: Bulgaria, Croaţia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Moldova, România, Serbia, Ucraina şi Insulele Virgine.
Situaţia României se încadrează, astfel, în peisajul european al ratei scăzute a fertilităţii, insuficiente pentru înlocuirea populaţiei pe termen lung. În 2016, în România, s-au născut 203.231 de copii, cu 70.000 mai puțini decât în 1991.
O schimbare istorică
Acestea sunt datele. Care sunt cauzele și care sunt soluțiile?
Directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, Vasile Ghețău, a explicat pentru Ziare.com că declinul puternic al populaţiei României a început în urmă cu 28 de ani, din cauza migraţiei. La acesta s-a adăugat scăderea naturală a populaţiei, numărul deceselor menţinându-se mai mare decât cel al nou născuţilor în fiecare an începând din 1992 până în prezent.
„Declinul populaţiei este foarte bine instalat încă din 1990, iar în 1990 şi 1991 a provenit din migraţie externă. Din 1992 i s-a adăugat acestei componente, migraţie externă negativă, şi scăderea naturală. Numărul de născuţi a avut o veritabilă scădere, în 1990 şi 1991, şi din 1992 numărul deceselor a devenit mai mare decât numărul născuţilor. S-a instalat şi scăderea naturală.
Dar, după 2010, ce se poate observa este că în declinul anual al populaţiei, o pondere mai mare capăta scăderea naturală. În ultimii doi ani, migraţia externă a avut o contribuţie negativă de 70.000 de persoane anual, iar scăderea naturală este de 75.000 anual. Deci scăderea naturală a devenit mai importantă decât migraţia externă negativă. Este o schimbare istorică”, explica Vasile Ghetau.
În ce priveşte cauzele, în timp ce migraţia a fost determinată preponderent de cauze economice, scăderea naturală are motivaţii mult mai profunde.
„Dacă migraţia externă are o determinare economică foarte evidentă, scăderea naturală are o altă determinare. Migraţia externă este determinată, ca mecanism esenţial, de economie. Ce îl împinge pe om să ia decizia de a pleca de aici şi ce îl atrage dincolo? Deci migraţia externă va depinde în viitor de viteză cu care economiile se vor dezvolta. Creşterea economică în ţările dezvoltate va atrage în mod automat mâna de lucru străină. Toate studiile OECD o arăta.
Ori, sursele pe care le caută ţările europene dezvoltate nu mai sunt ca altădată, curentul sud-nord. Au devenit est-vest. Ţările din Europa Centrală şi de Vest au furnizat mâna de lucru pentru ţările dezvoltate din vestul Europei şi este o diferenţă fundamentală, este o mână de lucru mai educată, mai competentă profesional şi, foarte important, împărtăşesc acelaşi model cultural. Dar şi ţările din Europa centrală şi de est se epuizează şi deja se aruncă privirile spre alte orizonturi”, a subliniat directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.
Scăderea nașterilor
În ceea ce priveşte scăderea naturală a populaţiei, aceasta este determinată în primul rând de numărul din ce în ce mai mic de nou născuţi.
„Scăderea naturală are o altă determinare, mult mai profundă decât cea prin migraţie. Este vorba despre mecanisme care generează fluxurile anuale de decese şi de născuţi, care sunt foarte complicate. Mai ales că nu poţi modifica mortalitatea de la un an la altul.
Componenta mortalitate în evoluţia viitoare a scăderii naturale este foarte bine stabilită. Numărul de născuţi în ultimii de ani este în uşor recul. Este o diferenţă de 75 de mii între numărul de decese şi numărul de născuţi. 75 de mii e o cifră foarte mare. Este îngrozitor pentru o populaţie de dimensiunea populaţiei României, populaţia rezidenta de 19,6 milioane de locuitori. Ori această componentă nu se poate schimba radical în timp, nu ai cum”, a mai afirmat Vasile Ghețău.
Totodată, creşte şi vârsta la care femeile aduc pe lume copii. Dacă în urmă cu câţiva ani, aceasta era 20-24 de ani, acum vârsta la care femeile devin mămici este de 25-29 de ani. Însă, în următorii ani, aceasta va creşte la 30-34 de ani. Potrivit directorului Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, aceasta este o altă cauză pentru care declinul populaţiei va continua şi anii următori.
Dacă natalitatea nu va fi redresata, populaţia României se va reduce din ce în ce mai mult. Perspectivele nu sunt foarte bune în acest moment.
„Deci calculele prospective arată că cifra de 250.000 rămâne în constantă până în 2030-2040 ca număr de decese. După 2040, dacă nu intervine o redresare a natalităţii şi acest număr se va reduce, pentru că într-o populaţie care scade dramatic în mod normal scade şi numărul de decese.
Perspectivele creşterii naturale sunt din păcate foarte dure. Vă spuneam că este o schimbare istorică pentru că, iată, se instalează ca şi componenta majoră în declinul viitor al populaţiei României scăderea naturală, care este mult mai greu de schimbat în timp”, a mai declarat Vasile Ghețău.
Lipsa politicilor nataliste
România plăteşte preţul scăderii natalităţii din anii ’90 şi a lipsei politicilor nataliste, consideră sociologul Mircea Kivu.
„Am ajuns aici pentru că, după 1990, a scăzut foarte mult natalitatea, iar după anul 2000 a crescut emigraţia. Practic, acum se întâmplă următorul fenomen: deşi rata fertilităţii s-a redresat, adică numărul de copii născuţi de o femeie a crescut faţă de anii ‘90, cu toate acestea se nasc mai puţini copii, pentru că numărul mamelor este mai mic. Este o consecinţă a scăderii natalităţii după 1990“, a explicat Mircea Kivu pentru „Adevărul“.
O cauză a scăderii natalităţii este legată de epoca în care trăim: multe femei pun pe primul plan cariera, apoi naşterea unui copil. Cu acest fenomen se confruntă toate statele europene, nu numai România, afirmă sociologul.
„Este un fenomen de modernizare, care vrem, nu vrem aduce şi o scădere a natalităţii. Tot mai multe femei urmează o carieră şi întârzie naşterea primului copil. Iar dacă se întârzie, scade probabilitatea să mai apară şi al doilea copil. Cumva, este un fenomen normal, cu care se confruntă toate ţările occidentale. Numai că unele ţări din Vest au luat din timp măsuri de creştere a natalităţii. Cel mai bun exemplu e Franţa, care s-a confruntat cu un recul al natalităţii în anii ‘80 – ‘90. Francezii au adoptat nişte politici inteligente, care au reuşit să redreseze natalitatea. Pe de altă parte, ţările occidentate compensează deficitul demografic natural prin imigraţie“, a punctat Mircea Kivu.
Specialistul nu crede că în România situaţia se va remedia prea curând, pentru că ne aflăm într-un cerc vicios. „Pe termen scurt nu există soluţie. Pe termen mediu şi lung putem vorbi de politici nataliste şi mai ales de politici care să stopeze migraţia. Pentru asta, este nevoie ca statul să asigure condiţii ca oamenii să poată câştiga în ţară suficient de mult, ca să nu trebuiască să mai plece în străinătate. Este însă un cerc vicios, pentru că economia merge prost, iar una dintre cauze este dezechilibrul demografic. Problema noastră nu este raportul inegal dintre bătrâni şi tineri, problema noastră e că avem puţini oameni activi pe segmentul de vârstă 20-40 de ani“, a explicat sociologul.
Atragerea de imigranți
Sociologul Bogdan Voicu, citat de Gândul, consideră că o politică ce ar putea fi benefică României ar fi aceea a atragerii de imigranţi și de acceptare a diversității.
„Dacă înainte de ultimul război mondial, România era o ţară cu o diversitate etnică şi religioasă similară altor societăţi europene, dictaturile succesive (cele interbelice, apoi cea comunistă) au condus la o omogenizare ce tinde a frâna dezvoltarea şi au redus disponibilitatea de a primi non-români alături de noi. Din fericire avem exemple de etnici ne-români care au câştigat simpatia populară (Raed Arafat, Klaus Iohannis, Clotilde Armand) şi din căror experienţă se poate construi un program de pregătire pentru a integra probabile valuri de imigraţie”, a explicat Bogdan Voicu.
Conform unor statistici oficiale, din 2007 până în 2017 au plecat din România, 3,4 milioane de români, aproximativ 17% din populaţie. Majoritatea sunt plecaţi pentru a câștiga mai bine, în țări mai dezvoltate din punct de vedere economic. România este locul 2 după Siria, în lume, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a emigrației, așadar se pleacă aproape laa fel de mult ca dintr-o țară în război.
Pleacă mai ales tinerii la vârsta muncii, între 25 şi 38 de ani, pleacă lucrători calificați, medici, iar golul pe piața muncii este foarte mare. Aceasta este, de fapt, MAREA PROBLEMĂ a economiei românești actuale, lipsa forței de muncă. Se pot înlocui românii plecați cu imigranți din țări asiatice sau africane? .
Victoria Stoiciu, coordonator de programe în cadrul Fundaţiei Friedrich Ebert, a declarat, la Radio România: „Este uşor de zis, dar greu de făcut atragerea de imigranţi, fiindcă România nu este atractivă pentru ei. Din moment ce un migrant sau un refugiat obţine viză pentru UE, se pune o întrebare simplă: de ce ar sta în România şi nu s-ar duce să muncească în Germania sau în Franţa sau în Belgia unde salariile sunt mult mai mari? La fel, nu e simplu să-i determini pe cei plecaţi să se întoarcă în ţară. Până la urmă, totul se reduce la o chestiune foarte simplă: salariul. Statul deţine acest instrument al salariului minim, care oricum a crescut din 2011 de 2,5 ori, dar trebuie să se adapteze şi mediul privat şi să crească salariile. Dar asta ar înseamna, uneori, să fie redus profitul sau chiar să se închidă firmele. Deci nu e deloc simplu. Soluţia nu e facilă. „
