Avem un potenţial agricol atât de ridicat, încât am putea hrăni 80 de milioane de oameni. Degeaba, însă. Un sfert din pământul cultivabil nu este lucrat, iar majoritatea tarlalelor fac obiectul unei agriculturi arhaice şi meteodependente. Numai aşa se explică de ce românii au ajuns să importe mâncare în proporţii care ar trebui să îngrijoreze autorităţile, relatează cotidianul „Adevărul”.
În fiecare an, importurile româneşti de alimente le depăşesc pe cele ale Ungariei şi Bulgariei la un loc, cu tot potenţialul nostru agricol. Se spune că România este o ţară „eminamente agrară”, dar statisticile arată că 65% din alimentele de bază vin din import şi valorează peste trei miliarde de euro anual.
Pentru comparaţie, Bulgaria are importuri alimentare de 1,4 miliarde de euro pe an, iar Ungaria – de 1,6 miliarde de euro pe an. Raportat la numărul de locuitori, stăm mai bine doar în comparaţie cu Bulgaria, care are importuri alimentare de 197 euro/cap de locuitor, în timp ce noi avem 162 euro/cap, iar Ungaria – 159 euro/cap.
Ruşinea unei ţări cu potenţial agricol
Datele raportate de Institutul Naţional de Statistică referitoare la comerţul exterior arată că grupa de produse alimentare, băuturi şi tutun deţine anual o pondere de 7% până la 8% în totalul importurilor României – enorm, în raport cu procentajele de 3-4% din Bulgaria sau Ungaria. Dar mai surprinzătoare este componenţa, pe produse, a importurilor alimentare româneşti.
Datele Departamentului de Comerţ Exterior din cadrul Ministerului Economiei arată că, pe lângă inerentele importuri de cafea, cacao sau fructe exotice, românii aduc de afară roşii, brânzeturi, carne de porc sau pasăre, prăjituri şi alte alimente ce puteau fi produse în ţară.
În timp ce importurile de citrice au crescut cu 31,4%, iar cele de cafea – cu 14%, achiziţiile de tomate au crescut cu 67,3%. Numai în primele 10 luni din 2010, în România au intrat aproape 55.000 de tone de tomate, valorând 39,8 milioane de euro. Importurile de seminţe de floarea-soarelui au crescut cu 17,2%, respectiv cu mai mult de 10 milioane de euro, depăşind 125.000 de tone.
Brânză, caş, lapte şi smântână produc şi ciobanii noştri, dar se pare că nu destul: importurile de astfel de produse au crescut cu 3,1%, ajungând la aproape 24.000 de tone în cazul brânzeturilor, respectiv cu 27,9% (până la 23.800 de tone) în cazul lactatelor. În timp ce fabricile noastre de zahăr merg la un sfert din capacitate, importurile de zahăr au crescut cu 23,3%, până la aproximativ 400.000 de tone, cantitate ce valorează, potrivit sursei citate, 185,2 milioane de euro.
162 de euro pe cap de locuitor reprezintă intensitatea importurilor alimentare din România, un record depăşit doar de Bulgaria.
Exporturi puţine
România a exportat în anul 2010 alimente în valoare de aproximativ 2,35 miliarde de euro, reprezentând 6,3% din valoarea totală a exporturilor. În raport cu importurile de 3,24 miliarde de euro, rezultă un deficit comercial pe această ramură de peste 850 de milioane de euro.