83% dintre românii care sunt în căutarea unui loc de muncă în străinătate caută oferte potrivite în funcţie de nivelul lor de calificare şi de şcolarizare. 84% dintre români au aşteptări salariale cuprinse între 1.000 şi 3.500 de euro net, lunar, iar 50% dintre conaţionali ar dori să muncească în Germania, potrivit unui sondaj Tjobs.ro.
Potrivit unui sondaj realizat de portalul Tjobs.ro, 11% dintre respondenţi ar pleca la muncă în altă ţară pentru un salariu de până la 1.000 de euro net, lunar.
Cei mai mulţi dintre respondenţi (68%) ar pleca la muncă în altă ţară pentru un salariu cuprins între 1.000 şi 2.000 de euro net lunar, în timp ce 18 % ar accepta doar un salariu cuprins între 2.000 şi 3.500 de euro net, lunar. în fine, 4% dintre respondenţi au aşteptări salariale de peste 3.500 de euro net lunar.
„Circa 83% dintre respondenţi vor un loc de muncă potrivit nivelului lor de calificare şi de şcolarizare, 68% au aşteptări salariale de minim 1.000 de euro net, lunar, şi ar dori să muncească în Germania, Marea Britanie sau Franţa”, spun specialiştii de la Tjobs.
Germania este preferată de 50% dintre respondenţi, pe când Marea Britanie este preferată de 41% dintre aceştia. Franţa este următoarea clasată, cu 31% dintre opţiuni, iar Norvegia a primit 29 % din voturi.
Chiar dacă decizia de a pleca la muncă în străinătate nu este una uşoară şi presupune despărţirea de familie pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă, mulţi români nu au altă soluţie pentru a scăpa de şomaj sau de salariile mici din ţară.
Chiar dacă 1.000 de euro pare o sumă mică pentru efortul enorm de a trăi departe de familie, suma este mare în comparaţie cu salariul mediu de la noi, de doar 390 euro (conform. datelor din decembrie 2012) şi enormă comparativ cu salariul minim de 171 euro pe lună.
Săracele Europei
România şi Bulgaria sunt ţările cu cele mai mici salarii minime din UE. După ultima creştere din ianuarie, vecinii de la sud ne-au devansat, salariul minim în Bulgaria ajungând la 159 euro, în timp ce în ţara noastră era de 157 euro. Ulterior, în februarie, a crescut şi în România, ajungând la puţin peste 170 euro.
„Cele două ţări se transformă din ce în ce mai mult într-o insulă a sărăciei pe continent”, notează presa de la Sofia. În celelalte ţări sărace din UE, salariul minim este de cel puţin două ori mai mare faţă de salariul minim din România şi Bulgaria. Potrivit criteriilor Eurostat, venitul minim într-o ţară este mic dacă se situează la nivel de între 100 şi 500 euro pe lună. În Croaţia, care încă nu a aderat la UE, salariul minim pe economie este de 374 euro, în timp ce în Turcia – care are o perspectivă europeană foarte îndepărtată – este de 429 euro pe lună.
În urma restricţiilor severe impuse Greciei, care, practic, se află în faliment, salariul minim pe economie în această ţară a fost de 684 euro în ianuarie. În Grecia, Spania şi Portugalia, cei care primesc un salariu minim pe economie, îl primesc nu de 12, ci de 14 ori pe an, precizează Eurostat. Cel mai mare salariu minim pe economie se înregistrează în Olanda, Belgia şi Luxemburg. în Marele Ducat, salariul minim pe economie este de 1.874 euro.
De câteva săptămâni, Bulgaria este cuprinsă de ample proteste sociale. Nemulţumirile au fost declanşate de facturile prea mari la energia electrică pentru luna ianuarie, însă treptat s-au transformat într-o revoltă împotriva sărăciei şi nivelului scăzut de trai. O mare parte dintre protestatari se declară în favoarea unei schimbări generale a sistemului politic, acuzându-l pe cel actual pentru eşecul tranziţiei din ultimii 23 de ani. Pe fondul protestelor, guvernul de dreapta al premierului Boiko Borisov a demisionat, fapt ce a dus la convocarea alegerilor anticipate pentru 12 mai.
Organizatorii protestelor au anunţat că vor începe ridicarea unei tabere de corturi în jurul Parlamentului. Ei ameninţă că vor rămâne în piaţa din faţa Parlamentului până când aleşii le vor îndeplini revendicările. Cele mai importante dintre acestea se referă la convocarea unei mari adunări naţionale care să modifice Constituţia, amendarea codului electoral pentru introducerea sistemului de vot majoritar şi oprirea prin moratoriu a tuturor dosarelor în care băncile comerciale îi judecă pe cetăţeni.
