Secetă mare în aproape jumătate de ţară. Arşiţa a lovit cel mai rău Moldova şi zone întinse din Oltenia. Dacă nu va ploua în perioada următoare, investiţiile agricultorilor se vor duce pe apa sâmbetei. Salvarea fermierilor ar fi putut veni de la un sistem de irigaţii. Dar ce a fost construit înainte de 1989 aproape că a dispărut – o parte s-a distrus, dar cel mai mult a fost furat.
La Vaslui, de exemplu, două luni nu a căzut un strop de ploaie, iar grâul şi porumbul simt din plin lipsa apei din pământ. Plantele nu au crescut suficient, iar fermierii estimează că nu vor reuşi să obţină nici jumătate din producţia de anul trecut. La pierderi similare se aşteaptă şi agricultorii din Suceava şi Bacău.
În câmp se văd suprafeţe mari pe care plantele s-au uscat. În judeţul Vaslui s-au cultivat peste 11.000 de hectare de rapiţă, din care au răsărit doar 2.000, spun agricultorii.
Fermierii fac socoteala pagubelor. La Suceava, pe lângă grâu, porumb sau rapiţă, are de suferit şi cultura de cartof. În medie, o treime este compromisă, estimează agricultorii. Jumătate din culturile de grâu ar putea fi pierdute şi la Bacău.
Procesiune religioasă pentru ploaie
Arşiţa a crăpat pământul şi a lăsat plantele uscate pe camp şi la Botoşani. Îngrijoraţi că nu a mai plouat de multă vreme, aproape două mii de credincioşi din Botoşani au pornit într-o procesiune impresionantă în frunte cu 23 de preoţi. La îndemnul preoţilor, oamenii au participat la procesiune şi au rostit rugăciuni pe tot parcursul drumului. Au purtat pe braţe icoanele Sfântului Ilie şi ale Maicii Domnului şi au străbătut străzile oraşului, în sunet de clopote. Creştinii au implorat cerul să le trimită ploi.
Agricultorii au ajuns să apeleze la spirjinul divin pentru că din partea statului, spun ei, nu se pot baza pe niciun ajutor.
„După anul 2010, statul român nu mai are posibilitatea să acorde despăgubiri întrucât sunt considerate ajutoare de stat şi, potrivit regulilor Uniunii Europene, acestea sunt interzise”, spune Gigel Crudu, directorul Direcţiei pentru Agricultură Vaslui.
Apa de ploaie, singura scăpare
Sistemul vechi de irigaţii mai poate uda doar 8% din suprafaţa arabilă a ţării, faţă de o treime cât se iriga în urmă cu 25 de ani. În aceste condiţii nu este de mirare faptul că recoltele strânse de fermieri după un an de muncă sunt la jumătate faţă de media europeană.
Diferenţa dintre recoltele obţinute pe terenuri lăsate la mila vremii şi cele udate de sisteme de irigaţii se vede în cifre. Anul trecut, valoarea producţiei obţinute de fermierii români a fost în medie de 1.200 de euro la hectar. Polonia a adunat cu 300 de euro în plus, iar Ungaria – cu aproape 400 de euro mai mult.
Din cele 10 milioane de hectare agricole, mai puţin de 850.000 mai pot fi irigate cu ajutorul sistemului de stat. Multe pompe şi instalaţii au ajuns la fier vechi. În judeţul Galaţi, aproape tot ce s-a construit înainte de 1989 a dispărut. Din peste 130.000 de hectare de teren arabil doar 35.000 mai pot fi irigate.
Toate piesele din fier au fost furate, iar fostele staţii de pompare au ajuns nişte ruine. Chiar şi stâlpii de electricitate care alimentau staţiile au fost doborâţi de hoţi. Iar pentru a ajunge la conductele îngropate, au fost săpate adevărate tranşee.
