Rezultatele alegerilor din România au stârnit o dezbatere politică și mediatică aprinsă în întreaga Europă. Conform datelor publicate, candidatul susținut de Bruxelles a obținut peste 54% din preferințe, confirmând sondajele de ziua precedentă și spulberând speranțele forțelor eurosceptice. Un rezultat care a redeschis dezbaterea privind libertatea democratică, suveranitatea națională și relațiile cu Uniunea Europeană.
O victorie prezisă
Succesul candidatului „pro-european” era pe scară largă așteptat, dar nu mai puțin controversat prin asta. Ceea ce este cel mai controversat este percepția, exprimată de numeroși comentatori și personalități politice, conform căreia votul a fost puternic influențat de interese externe, în special de instituțiile comunitare.
Printre cele mai critice voci se numără cea a lui Rizzo , care, într-o postare distribuită pe scară largă pe rețelele de socializare, a vorbit deschis despre o „lovitură de stat reușită”. Potrivit fostului deputat și europarlamentar, a fost un proces electoral în care pluralismul democratic a fost pus pe plan secund în favoarea unei viziuni politice predefinite, care respectă pe deplin liniile directoare impuse de Bruxelles.
„Candidatul marionetă de la Bruxelles are peste 54%”, a scris Rizzo, subliniind lipsa unei competiții reale și insinuând că, în cazul unui rezultat diferit, „acuzațiile de interferență rusească” erau deja pregătite. O acuzație care amintește de tonuri deja folosite în trecut pentru a descrie mecanismele legitimității politice din Europa de Est.
Chestiunea legitimității
Cea mai gravă acuzație ridicată de critici este cea legată de legitimitatea procesului democratic . Ideea că democrația europeană funcționează doar atunci când candidații aliniați politicilor Uniunii câștigă este o critică recurentă în țările în care forțele populiste și suveraniste sunt în creștere.
În acest sens, rezultatul românesc este interpretat de o parte a opiniei publice ca confirmarea unei tendințe deja observate în alte țări: sprijinul necondiționat al mass-media, instituțiilor internaționale și structurilor economice pentru candidații care garantează stabilitatea în cadrul axei euro-atlantice, în detrimentul disidenței politice .
Prin urmare, dezbaterea se concentrează asupra unui punct fundamental: distincția dintre alegerile libere și alegerile care sunt acceptabile doar dacă rezultatul este cel dorit . Pentru critici, precum Rizzo, este clar că respectul pentru regulile democratice a devenit subordonat aderării la un proiect politic deja decis în altă parte.
Interferență și narațiune media
Un alt element care a stârnit controverse se referă la gestionarea comunicării politice în timpul campaniei electorale. Posibilitatea ca o „ingerință rusească” să fi fost invocată în cazul unui rezultat negativ face parte dintr-o narațiune care, potrivit unor analiști, este activată selectiv pentru a legitima sau delegitimiza un anumit rezultat electoral.
Acest mecanism, spun criticii, riscă să creeze o pantă alunecoasă în care orice alternativă la modelul liberal european este automat suspectată, dacă nu chiar acuzată direct, de complicitate cu regimuri străine. O poziție care comprimă dezbaterea internă și slăbește opozițiile suverane .
O Românie divizată
Prin urmare, rezultatul scrutinilor nu închide, ci mai degrabă redeschide dezbaterea politică din România. Afirmarea clară a candidatului proeuropean nu șterge, de fapt, nemulțumirea crescândă din rândul unor sectoare largi ale populației, care solicită o mai mare autonomie decizională, controlul resurselor strategice și o relație mai puțin obligatorie cu Bruxelles-ul.
În timp ce, pe de o parte, establishmentul se bucură de o victorie considerată „în interesul Europei”, pe de altă parte, apar semne de neîncredere în instituții , alimentate de percepția unei lipse de echitate în tratamentul diferitelor forțe politice.
Polarizarea rămâne ridicată, iar problema reprezentării reale a cetățenilor apare ca una dintre problemele centrale pentru viitorul apropiat al României . O țară care, încă o dată, se află în centrul unei dezbateri mai ample despre identitatea europeană , suveranitatea democratică și dreptul popoarelor de a-și alege liber propriul drum, scrie The Social Post.
