Matteo Salvini şi Luigi Di Maio, liderii Ligii și ai M5S, sunt aproape de a forma un guvern, după aproape două luni și jumătate de la alegeri. Chiar dacă i-au mai cerut președintelui Mattarella un răgaz de câteva zile, cele două formațiuni anti-sistem și euro-sceptice se îndreaptă spre Palatul Chigi.
Numele viitorului premier nu a fost încă anunțat, dar cu siguranță nu va fi niciunul din cei doi lideri, ci o terță persoană, din afara celor două partide şi care să se bucure de „încrederea cetăţenilor italieni şi a partenerilor internaţionali ai Italiei”.
Până în acest moment, nu exista încă un acord pentru numele premierului. Cei doi lideri i-au cerut preşedintelui ţării, Sergio Mattarella, câteva zile în plus pentru a forma un guvern cu Liga. ”Cum în prezent noi scriem programul de guvernare pentru următorii cinci ani, este important să-l realizăm cât mai bine. De aceea, am cerut câteva zile în plus”, a declarat Di Maio.
Anxietate în Europa
În timp ce M5S şi Liga negociază intens formarea unei coaliţii guvernamentale, Uniunea Europeană şi establishmentul de la Bruxelles trec printr-o stare de profundă anxietate, comentează presticioasa publicație „Politico”, citată de Agerpres, într-un articol despre implicaţiile unei asemenea coaliţii fără precedent în blocul comunitar.
Niciodată în vreunul dintre statele fondatoare ale Uniunii Europene partidele eurosceptice nu au reuşit să ajungă la putere. Dacă acest lucru se va întâmpla în Italia, consecinţe pentru această ţară şi pentru Uniunea Europeană în ansamblu ar putea fi resimţite în lunile şi anii care vor urma.
Dacă elitele UE au înţeles ceva în urma Brexitului, acesta este faptul că UE are nevoie de o schimbare. La doi ani de atunci însă, acordul lor a rămas tot în acel punct. Prin urmare, Italia le-ar putea da un impuls. M5S se descrie singură drept o formaţiune ce susţine reformarea UE şi, la fel ca Liga, şi-a mai domolit în ultima vreme retorica eurosceptică. Însă ideea unei ieşiri din zona euro nu pare deplin abandonată. Beppe Grillo, fondatorul M5S, a evocat recent posibilitatea unui referendum naţional pe tema rămânerii Italiei în zona euro.
Pe de altă parte, succesul electoral al acestor două partide ilustrează o schimbare de atitudine în rândul italienilor. Acest fenomen este constatat în special în rândul tinerilor. Conform unui sondaj din anul 2017, puţin mai mult de jumătate dintre persoanele intervievate cu vârste sub 45 de ani au spus că ar vota pentru ieşirea Italiei din UE dacă s-ar organiza un referendum după modelul celui privind Brexitul, în timp ce 68% dintre cei cu vârste peste 45 de ani au spus că doresc rămânerea în blocul comunitar.
‘Proiectul european şi-a pierdut capacitatea de a răspunde aşteptărilor unor mari segmente de populaţie’, a spus săptămâna aceasta preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, în timpul unei conferinţe desfăşurate la Institutul Universitar European din Florenţa. Cu toate că şi-a criticat proprii cetăţeni pentru căutarea ‘refugiului în dimensiunea pur internă, nutrind iluzia că problemele lor pot fi gestionate doar la nivel naţional’, el a admis că mesajele transmise de UE pur şi simplu nu mai funcţionează.
Pe lângă efectele abordării reformelor în UE, o eventuală coaliţie între M5S şi Liga ar putea încuraja şi în alte ţări formaţiunile eurosceptice în perspectiva alegerilor europarlamentare de anul viitor.
‘I se spune un guvern populist. Unii spun şi că este o ameninţare pentru popor. Alţii spun că este o ameninţare pentru Europa (…), dar Europa nu este ameninţată’, a asigurat Luigi di Maio după ultima întâlnire cu Salvini.
Ambele partide au susţinut că doresc o renegociere a regulilor fiscale europene pentru ca Italia să poată cheltui mai mult, dar o sursă din M5S, citată tot de Reuters, a spus că orice iniţiativă de creştere a deficitului bugetar va fi mai întâi discutată cu Bruxelles-ul. ‘Va fi un guvern raţional şi rezonabil’, a indicat aceeaşi sursă. Totuşi, planuri evocate de aceste partide, precum instituirea unei cote unice de impozitare de 15% („flat tax”) şi a venitului minim garantat („reddito di cittadinanza”) pot pune o presiune semnificativă asupra finanţelor acestei ţări puternic îndatorate, a mai scris Politico.
M5S a acceptat să amâne introducerea venitului minim garantat până în 2019, iar Liga a fost de acord cu reconfigurarea cotei unice de 15%. Cele două formaţiuni au convenit şi asupra revizuirii reformei care urma să crească treptat vârsta de pensionare (Legea Fornero). În prezent aceasta este la 66 de ani şi şapte luni şi este aşteptat să crească la 67 în 2019.
