in

Conferinţa Românilor de Pretutindeni, cui prodest?

Dan Popa

Anunţată în urmă cu nici trei săptămâni, Conferinţa Românilor de Pretutindeni, desfăşurată duminică, 24 ianuarie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, a fost cel puţin un succes de participare: dacă organizatorii mizau, la început, pe circa 150 de participanţi, în cele din urmă, se pare că s-au prezentat peste 300. Transportul şi cazarea au fost suportate de către participanţi, organizatorii punând la dispoziţie sala „Nicolae Iorga” şi două gustări.

Evenimentul a suscitat şi interesul presei, în sală fiind prezenţi circa 50 de jurnalişti de la diferite televiziuni şi publicaţii.

Congresul a fost organizat de deputatul Eugen Tomac, în parteneriat cu un Comitet de Iniţiativă format din Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE), Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (FNRP), Consiliul Româno – American (CRA) şi Asociaţia Românilor din Italia (ARI).

Lucrările au început la orele 10 şi s-au încheiat în jurul orelor 19, dezbaterile intense, multitudinea de luări de poziţii şi de propuneri au determinat organizatorii să sară peste câteva pauze.

În deschiderea lucrărilor, au fost prezenţi şi reprezentanţi ai partidelor politice: din partea PSD, a participat Gabriela Podasca, din partea PNL, Ludovic Orban, iar din partea MP, fostul președinte Traian Băsescu. Din păcate, deşi se pare că organizatorii i-au invitat şi pe aceştia, din partea MAE şi de la Preşedinţie nu s-a prezentat nimeni.

Un mic incident s-a petrecut atunci când participanţii la Conferinţă au întrerupt discursul reprezentantei PSD, considerând că textul citit de aceasta ar putea fi asimilat propagandei politice. Drept pentru care, atât reprezentantul PNL, cât şi cel al MP, au fost atenţi la acest aspect.

În sală, au fost prezente şi câteva VIP-uri, printre care i-aș putea aminti pe Paula Mitrache şi pe Robert Turcescu.

În urmă celor 9 ore de dezbateri, a fost redactată o rezoluţie, acceptată de participanţi, care urmează să fie depusă pe masa de lucru a preşedintelui României, a preşedinţilor celor două Camere şi a primului ministru, ea referindu-se la constituirea unui Comitet de colaborare inter-instituţională între România şi Republica Moldova, în vederea reunificării celor două state, înfiinţarea Ministerului Românilor de Pretutindeni, alocarea unui număr de parlamentari de diaspora în conformitate cu Legea Electorală şi introducerea, pe lângă votul clasic şi cel prin corespondenţă, a votului online.

Pentru a vedea cui a folosit cu adevărat acest event, este destul de devreme. Oricum, atât organizatorii, cât şi participanţii la Conferinţă aşteaptă reacţia autorităţilor române. Între timp, se pare că a fost hotărâtă deja a două ediţie a acestei Conferinţe, ce ar putea să aibă loc în luna iunie, în Italia.

 

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]

Conferința diasporei fără Sandra Pralong: Semnalul de separare a instituției prezidențiale de politic

Dacia Arena, stadion cu nume românesc la Udine