Pe 8 ianuarie Partidul Democrat a publicat listele definitive cu candidaţii pentru alegerile parlamentare care vor avea loc la sfârşitul lunii februarie. Două românce cu cetăţenie italiană au fost propuse pentru a candida pe listele PD. Nona Evghenie, care a obţinut un loc pe listele din regiunea Veneto, şi Alina Harja, susţinută de mai multe asociaţii de români din Peninsulă, dar care nu a fost aleasă printre candidaţii PD. Iată interviul realizat cu Alina Harja, înainte de aflarea listelor definitive.
Absolventă a facultăţii de Chimie, jurnalistă în Italia, Alina Harja, 33 de ani, este asistenta deputatului PD Guido Melis, împreună cu care a publicat cartea “Romeni. La minoranza decisiva per l’Italia di domani”. Din 2010 este militantă activă în “Forum Immigrazione"
Alina Harja, cum a apărut ideea candidaturii tale în Parlamentul Italian, cine te-a propus?
«Propunerea a venit de la un grup de asociaţii româneşti şi a apărut în momentul în care Partidul Democrat a aprobat un ordin de zi prin care îşi lua angajamentul să pună o serie de imigranţi pe lista lor, pe masa secretarului general Pier Luigi Bersani tocmai pentru a da o reprezentare a noii societăţi italiene care, în ziua de astăzi, înseamnă 5 milioane de străini.
Premieră: o românca pe listele de candidaţi pentru parlamentul italian
În condiţiile în care cei cinci milioane de străini, dintre care un milion, comunitatea cea mai mare, sunt românii, ar trebui reprezentaţi politic, este şi normal să aibă un reprezentant în Parlamentul Italian. Candidatura mea este şi urmarea unor ani de muncă în forumul Immigrazione din PD, fac parte din consiliul naţional al acestui forum, ca atare asociaţiile care m-au propus au considerat că sunt persoana cea mai potrivită pentru candidatură.»
Candidatura ta are vreo legătură cu protocolul semnat acum doi ani între Victor Ponta şi Pier Luigi Bersani?
«Nu, este independent, este cu totul şi cu totul o altă poveste. Eu nu am fost membru al niciunui partid românesc, nu am avut interesul să mă înscriu în niciun partid românesc. Am făcut o alegere cu totul diferită, să trăiesc în ţara asta, mă interesează ceea ce se întâmplă în Italia pentru că mă afectează în mod direct aşa că am preferat să încep să particip la viaţa politică din Italia.
Văzând că PD a creat acest forum, al imigranţilor, am considerat că este un bun experiment, un bun departament care ar putea reprezenta o parte din necesităţ ile imigranţilor şi, în sfârşit, politica italiană nu mai putea vorbi despre imigranţi în absenţa lor. Măcar, în felul ăsta, politicienii italieni puteau discuta cu noi, măcar puteau afla care sunt problemele noastre.»
Revenind la propunerea candidaturii tale, tu ai aflat de locul pe listele PD alocat unui imigrant pentru Parlament din postura de asistentă a deputatului Guido Melis?
«A fost o informaţie publică, a fost o ştire difuzată prin mass-media. Vreau să subliniez că nu m-am propus eu, m-au propus alţii – o parte din asociaţiile româneşti. A fost o discuţie a lor – pe cine să propunem, cine e din PD la un nivel suficient să poată să aibă vreo şansă? Deci asta a fost o decizie spontană, în urma unor discuţii, a unor membri ai comunităţii româneşti, nu m-am autopropus eu.»
În ce stadiu se află candidatura ta?
«În aceste zile va fi reunită conducerea naţională a PD şi se vor decide listele şi candidaţii.»
Practic, cu cine te “baţi” pentru locul pe liste?
«Sunt alte necunoscute: dacă Pier Luigi Bersani va băga într-adevăr un imigrant în Parlament şi dacă în cota aceea alocată imigranţilor va avea de gând să facă loc şi unui reprezentant al românilor. Nu mă “bat” cu cineva, pur şi simplu aştept o decizie. În primul rând este o onoare pentru mine să văd o parte din comunitatea românească unită într-un scop comun şi apoi este şi o mare responsabilitate pentru mine, oamenii ăştia m-au ales să le reprezint interesele în mediul politic.»
Ce îţi propui să faci dacă ajungi în Parlamentul Italian?
«În primul rând să continui ceea ce am început cu domnul Melis, sunt o serie de propuneri de lege care privesc comunitatea ro -mânească, pe care noi le-am făcut de-a lungul timpului, care privesc dreptul de vot la alegerile administrative, cetăţenia pentru copiii imigranţilor, plus alte multe probleme pe care le au românii care trăiesc aici.»
Daniel Neamu
