Ambasadorul României la Roma, Dana Constantinescu, susţine că românii ar trebui să fie mai bine reprezentaţi la nivelul administraţiei locale din Italia. Ea afirmă într-un interviu acordat AGERPRES că reprezentarea românilor la nivelul administraţiei locale din peninsulă comparativ cu numărul acestora este extrem de modestă.
Dana Constantinescu vorbeşte şi despre priorităţile mandatului său de ambasador, scăderea numărului de muncitori de pe teritoriul Italiei, domeniile în care excelează aceştia şi colaborarea cu autorităţile locale în ceea ce priveşte infracţionalitatea.
Ambasadoarea Dana Constantinescu a fost primită de preşedintele Giorgio Napolitano
Doamnă ambasador, aţi preluat de puţin timp mandatul. Care sunt priorităţile dumneavoastră?
După două luni şi jumătate la Roma, în 2013 se poate face o listă de priorităţi. Eu nu cred că ele diferă foarte mult pe o relaţie atât de importantă cum este cea cu Italia. Priorităţile anului 2013 cred că sunt aceleaşi ca ale anului 2011, 2012 sau 2014 şi 2015, bineînţeles cu elemente punctuale care apar în funcţie de dezvoltările ulterioare.
Relaţia bilaterală cu Italia este una excelentă din punct de vedere politic, sigur că la capitolul acesta ne dorim să îmbogăţim segmentul care corespunde întâlnirilor la nivel înalt. Încercăm să organizăm o întâlnire pentru anul acesta între miniştrii Afacerilor Externe. În momentul acesta, avem confirmată pentru toamna anului 2013 o întâlnire la nivel de secretari de stat care gestionează domeniul afacerilor europene.
Interviu în exclusivitate cu Ambasadoarea Dana Constantinescu: „Am văzut multă ambiţie în comunitatea din Italia”
Şi în plan economic relaţia este foarte bună. Nivelul de prezenţă a firmelor italiene în România este extrem de bine reprezentat. Sunt în jur de 35.000 de firme cu capital italian în România. Dorinţa noastră este să sporim prezenţa firmelor italiene în România, dar nu este mai puţin importantă pentru noi şi prezenţa firmelor cu capital românesc în Italia. În iulie, s-a deschis la Roma reprezentanţa Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Sperăm, legat de acest eveniment, să fie un moment foarte bun pentru firmele cu capital românesc care au interes pe piaţa italiană.
O altă prioritate a mandatului meu de ambasador este comunitatea românească din Italia, care este una dintre cele mai numeroase comunităţi de români din afara graniţelor. De aici vin toate particularităţile din reprezentarea ei extrem de consistentă şi ne interesează sub toate aspectele ei. În primăvara acestui an au avut loc alegeri administrative în unele regiuni. Aş vrea să mă refer la reprezentarea comunităţii româneşti la nivelul administraţiilor locale în Italia.
Noul ambasador s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţii: „De ce nu au fost mai mulţi români aleşi consilieri?”
Ea este extrem de modestă comparativ cu numărul mare al românilor din Italia şi întotdeauna când ne referim la numărul românilor din Italia folosim formula peste un milion. În acest moment, la nivelul administraţiilor locale pe tot teritoriul Italiei reprezentarea românilor este în jur de câteva persoane, iar mie mi se pare extrem de modestă.
Eu cred că este foarte important să avem o reprezentare mai consistentă pentru că la o comunitate atât de numeroasă numai proprii reprezentanţi pot susţine punctele de vedere şi urmări interesele cel mai bine, indiferent de ajutorul pe care îl primesc din partea ambasadei. Ei trebuie să-şi dorească acest lucru, trebuie să fie mai bine cunoscuţi şi trebuie să aibă rezultate, pentru că rezultatele sunt cele care îi propun şi îi recomandă.
Sper că vor înţelege că având reprezentanţi îşi vor putea urmări mai bine ţinte şi vor putea obţine rezultate şi sper ca acest lucru să-i mobilizeze. Sperăm în viitor şi de ce să nu ne gândim şi la o reprezentare în ceea ce priveşte comunitatea românilor din Italia la nivelul administraţiei centrale. Sunt paşi care se fac cu efort şi determinare, dar, în primul rând, cu dorinţă.
Angajări la consulatul de la Roma, selecţia va avea loc în octombrie
O altă prioritate este continuarea programului de limbă, cultură şi civilizaţie românească dezvoltat prin intermediul Institutului Limbii Române şi al Ministerului Educaţiei. El este foarte important pentru copiii care provin din familiile româneşti din Italia – în cea mai mare parte copii născuţi în Italia, deci care au un contact cu ţara în cel mai bun caz când vin în vacanţă la familiile rămase aici.
Este foarte important să avem grijă ca aceşti copii să păstreze legătura cu limba, cultura şi civilizaţia română. Programul se desfăşoară sub forma orelor de curs care au loc, în medie, o dată sau de două ori pe săptămână, sunt cursuri susţinute de profesori de limbă română, în general, selectaţi din România de Institutul Limbii Române.
Avem o colaborare foarte bună şi cu Biserica română din Italia. Ei sunt foarte bine reprezentaţi în parohii pe teritoriul Italiei şi folosim sprijinul lor pentru o legătură mai strânsă în interiorul acestora. Trebuie menţionată consilierea pe care preoţii o acordă în cazurile dificile, delicate, în care câteodată familiile de români se regăsesc. Preoţii români oferă un sprijin consistent, valoros în ceea ce priveşte consilierea acestor persoane. Priorităţi ar mai fi, dar văzând şi făcând.
Dana Constantinescu și-a prezentat scrisorile de acreditare în Malta, vezi foto spectaculoase de la Palatul Marelui Maestru.
Ţinând cont că nu mai există restricţii pentru muncitorii români pe piaţa muncii din Italia, care sunt principalele domenii de activitate în care românii excelează şi care sunt cele în care au probleme?
Domeniile în care excelează şi domeniile în care îi găsim cel mai semnificativ reprezentaţi sunt şi cele în care ei întâmpină probleme şi aceasta, în primul rând, din cauza crizei economice cu care se confruntă Italia. Rămânem în continuare reprezentaţi în ceea ce priveşte forţa de muncă românească la capitolele construcţii, asistenţă în rândul familiilor şi agricultură. Există şi alte domenii unde cetăţenii români îşi desfăşoară activitatea şi îşi găsesc un loc de muncă, însă semnificative ca şi reprezentare, ca număr rămân acestea trei.
Pentru că vorbeaţi de criza financiară, cum a evoluat numărul muncitorilor români în Italia în acest context?
Numărul celor care lucrează în condiţii legale, din păcate, a scăzut. Nu pot să spun cu certitudine că în aceeaşi proporţie în care a scăzut numărul celor care lucrează în condiţii legale îi găsim şi la negru. Nu există o evidenţă. Din păcate, numărul celor care lucrează legal a scăzut, parte dintre ei se îndreaptă şi către ambasadă pentru sprijin, dar ei trebuie să înţeleagă că sprijinul pe care ambasada, autorităţile române îl pot acorda nu este altul decât cel oferit de cadrul legislaţiei în vigoare în Italia. Facem absolut tot ce depinde de noi pentru a-i ajuta, pentru a găsi orice soluţie posibilă, dar strict în cadrul legislaţiei din Italia.
Legislaţia italiană îi protejează pe muncitorii români sau acestora li se aplică aceleaşi condiţii ca şi cetăţenilor italieni?
În principiu, beneficiază de aceleaşi condiţii. Nu pot să spui că există o discriminare pozitivă, dar probabil că există şi cazuri în care se ajunge la situaţii de acest gen.
Unul din dosarele care au umbrit relaţiile dintre România şi Italia în trecut a fost cel al infracţionalităţii. Cum colaboraţi cu autorităţile italiene în acest domeniu?
Colaborarea cu autorităţile italiene este foarte bună. Ne bucurăm de contribuţia ataşaţilor de interne care îşi desfăşoară activitatea în cadrul misiunii de la Roma, colaborează foarte bine pe toate palierele. Sigur că acesta, din păcate, rămâne un domeniu sensibil. Poate că şi la capitolul acesta criza economică este un motiv, pentru că o persoană rămasă fără un loc de muncă, în condiţii disperate, ajunge să facă uneori lucruri necugetate.
Infracţionalitatea rămâne în continuare un capitol sensibil. Cu mijloacele pe care le avem la dispoziţie, cu ajutorul ataşaţilor de interne, sprijinul substanţial al autorităţilor italiene în domeniu încercăm să facem faţă situaţiilor. Dar, când ne gândim la comunitatea românilor din Italia nu trebuie să avem pe unul din primele locuri acest aspect, chiar dacă el este mediatic de impact, pentru că ne place, nu ne place găsim în paginile jurnalelor şi de ştiri elemente de acest gen.
Trebuie să avem în vedere şi lucrurile bune, frumoase, de substanţă pe care reprezentanţii comunităţii române le realizează în Italia.
Ambasadoarea României, în vizită la comunitatea din Villafranca
Puteţi să ne daţi câteva exemple de lucruri bune, de substanţă făcute de români în Italia?
Sunt lucruri care se întâmplă în fiecare zi, poţi să le numeşti lucruri mărunte, dar din lucrurile acestea mărunte care se întâmplă în fiecare zi cu constanţă, cu determinare se obţin rezultate. Un singur exemplu ar fi, poate, că nu este cel mai important, cu siguranţă nu este cel mai reprezentativ, cel al unui conaţional care organizându-şi o asociaţie în localitatea în care trăieşte în Italia – lângă Verona – a acordat sprijin cetăţenilor români din zona respectivă punându-le la dispoziţie informaţii de care aceştia aveau nevoie în legătură cu piaţa muncii din Italia, relaţiile cu ambasada şi cu consulatul, cu posibilităţile de înscriere în învăţământ ale copiilor provenind din familii româneşti.
În acest mod extrem de folositor şi de corect şi cinstit, conaţionalul nostru şi-a atras aprecierea, în primul rând, a românilor din zona respectivă, dar în bună măsură şi a cetăţenilor şi autorităţilor italiene. Este o persoană care a avut curaj şi a îndrăznit şi a candidat în alegerile administrative şi rezultatele pe care le-a obţinut eu zic că l-au ajutat să obţină un post de consilier în administraţia locală din localitatea Villafranca din Verona.
Acesta este genul de lucruri care pot fi numite simple, dar în spatele lor sunt multă muncă şi determinare care lasă nu numai o impresie bună, dar şi rezultate frumoase în urma acţiunilor conaţionalilor noştri în Italia. Altfel, sunt exemple mult mai îndemână: români cunoscuţi în Italia în artă, în cultură.
Acestea sunt exemple date des şi poate mai cunoscute, dar eu zic că şi genul acesta de exemple mai puţin cunoscute, cu mai puţină vizibilitate trebuie promovate şi ele trebuie să constituie un exemplu şi pentru ceilalţi români.
