in

Doar pentru că sunt femeie, risc

Eu sunt una dintre femeile care pășesc pe acest pământ și am avut noroc: m-am născut într-o țară care-mi oferă libertatea de a vota, de a spune ceea ce gândesc. Eu sunt femeie și plâng pentru durerea femeilor din întreaga lume! Plâng pentru femeile violate, bătute, batjocorite, rănite și speriate de bărbați fără rușine, oameni lași, frustrați, fără morală și educație.

În afara Zilei de 8 Martie, Ziua femeii, mai există și o zi mondială împotriva violenței asupra femeii. Oare avem nevoie de o astfel de zi? Există locuri în care femeile sunt considerate animale, vândute și bătute de niște bestii care n-au nimic în comun cu omenia, care confundă bărbăția cu violența. Există locuri în care femeile străbat străzi în miez de noapte, unde fete tinere sunt obligate să-și vândă corpul pentru un gram de libertate, singura resursă fiind propriul corp.

Astăzi mă întrebam: care este motivul pentru care corpul unei femei a devenit principalul mijloc pentru răzbunare? De când a devenit corpul meu un punct de slăbiciune? Doar pentru că sunt femeie, risc. Risc atunci când mă plimb târziu în noapte, risc atunci când port ceva mai îndrăzneț, risc atunci când iau un autobuz după o anumită oră. Risc eu, riscă corpul meu, riscă părinții mei: risc să sufăr, să-mi pierd autostima, integritatea și fericirea. Risc atunci când cineva îmi oferă un job mult prea ușor, risc atunci când privesc pe cineva insistent. Corpul meu devine un obiect și o slăbiciune. De ce m-aș considera sexul slab? Pentru că am o piele subțire, pentru că n-am umeri largi și bust puternic? De ce mi-aș desconsidera corpul? De ce aș accepta să fiu controlată de un bărbat? De ce m-aș lăsa călcată în picioare de un bărbat? Ce are el în plus? Cine este el? Mi-a dat viața ca să mi-o poată lua? Nu. Nu. Nu.

Viol. Bătaie. Frică. Tăcere. Violență. Ignoranță. Sunt cuvinte care descriu viața unor femei despre care aflăm mult prea târziu. Femei care au învățat să nu mai spere, au învățat să-și ducă singure povara pentru că n-au avut parte de susținere, nu au primit înțelegere. Familia este importantă, oamenii din jurul nostru sunt importanți: dacă vedeți comportamente ciudate, dacă observați semne de violență, încercați să stați de vorbă cu acea femeie, fie că este mama, sora, mătușa, verișoara sau oricare altă femeie din familia voastră. Vorbiți, ascultați, susțineți. Ajutați femeile din jurul vostru, Femeia înseamnă viață, speranță, dragoste.

Dacă te-a lovit astăzi, o va face și mâine! Dacă te-a jignit astăzi, o va face și mâine! Dragostea nu înseamnă suferință, frică și lacrimi! Dragostea nu înseamnă lovituri și țipete! Femeie, trebuie să-ți amintești că meriți respect și dragoste, că nimeni nu te poate călca în picioare! Învață să ierți pe cine merită cu adevărat! Nu te lăsa păcălită de priviri prefăcute, de promisiuni și vorbe goale; pleacă de lângă cel care nu te iubește, de lângă cel care nu te cunoaște și îți ignoră sentimentele.

Mama întotdeauna mi-a spus: “Tu alegi tatăl copiilor tăi și omul care îți va rămâne alături pentru totdeauna.” Așa este. Aveți grijă, iubiți oameni care vă respectă și nu faceți compromisuri! Aveți nevoie de susținere, de mângâieri și atenții. Nu putem alege de cine ne îndrăgostim dar putem alege lângă cine rămânem, cui oferim șansa de a-și petrece restul vieții lângă noi.

Închid printr-un mesaj: dacă aveți nevoie de o amică, de un sfat sau de a sta de vorbă, îmi puteți scrie un mesaj pe blog sau pe pagina de socializare (căutați Maria Cristiana Tudose). Nu sunteți singure! Dacă aveți o problemă, dacă ceva nu este bine, scrieți, vorbiți, cereți sfaturi cui vreți… dar faceți-o!

Maria Cristiana Tudose

Blog: EU SUNT FEMEIE

Facebook: EU SUNT FEMEIE

 

 

”Vreau să unesc diaspora”, misiune imposibilă cu Andy Szekely, maestrul dezvoltării personale

Dați o șansă Cristinei Bucureștean: ”Vreau să duc tricolorul în tundra arctică”