in

Exclusiv: Bilant 2010 cu ambasadorul Răzvan Rusu

Ne apropiem de sfârşitul anului 2010, un an greu pentru comunitatea românească din Italia, nu numai din cauza crizei şi a numeroaselor accidente de muncă. Dar au fost şi lucruri pozitive, care au fost mediatizate intens în presa locală, spre deosebire de alţi ani. Au existat şi relatări negative care au vizat cetăţeni români certaţi cu legea, dar şi cazuri în care românii au fost victime. Un an intens, în care totuşi s-a putut simţi un adevărat avânt al acţiunilor culturale promovate în comunitatea românească şi în relaţiile bilaterale dintre cele două ţări. I-am solicitat domnului ambasador al României în Italia, Răzvan Rusu, o evaluare despre ce a însemnat 2010 pentru românii din Italia. 


Domnule ambasador Răzvan Rusu, cum a fost acest an din punctul dumneavoastră de vedere?

«Un an intens, plin de provocări, dar caracteristica dominantă aş spune că a fost „pozitivul”, faţă de anul 2007, spre exemplu. Ansamblul relaţiilor a evoluat constant spre mai bine începând cu anul 2008, iar anul 2010 deja a permis ca ponderea mesajelor negative să fie contrabalansate de către exemplele, relatările şi acţiunile pozitive.

Pe plan politic, al relaţiilor bilaterale, ne-am concentrat eforturile pentru intensificarea raporturilor parlamentare şi am dezvoltat mai mult diplomaţia de acest gen, bineînţeles, fără să neglijăm aspectele guvernamentale. Au avut loc vizite în Italia ale parlamentarilor români de la diferite comisii şi a celor italieni la Bucureşti, printre care şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Gianfranco Fini. In luna aprilie a avut loc vizita oficială a ministrului afacerilor externe al României, domnul Teodor Baconschi, la Roma. Pe 16 decembrie au avut loc consultări bilaterale la Ministerul Afacerilor Externe al Italiei, la nivel de secretari de stat, din România participând domnul Bogdan Aurescu. A fost şi vizita domnului Gianni Alemanno, primarul Romei la Bucureşti.

Totodată, am menţinut un dialog constant şi coordonare cu Consulatele Generale şi cele Onorifice ale României în Italia prin intermediul reuniunilor semestriale, în cadrul cărora am insistat asupra dinamizării relaţiilor la nivelul ariilor de competenţă.

Secţia Consulară a avut o activitate extrem de dinamică, intensificând vizitele „consulului itinerant”, în încercarea de a veni în întâmpinarea cetăţenilor români din sudul Italiei, Sicilia şi Sardegna.

Aşa cum aţi menţionat şi Dumneavoastră, s-a simţit un adevărat avânt al diplomaţiei culturale. Participarea la unele manifestări internaţionale precum Insula Cinematografică (Roma, 16 iulie) sau la acţiunile culturale organizate de Consulatele Onorifice de la Ancona, Asolo şi Trento şi mai ales la Accademia di Romania, au constituit repere care au accentuat diplomaţia culturală şi de imagine a ţării noastre în Peninsulă.

Am întreprins demersurile pentru participarea României la Ziua Internaţională a Francofoniei la Roma, care se va organiza în perioada 19-26 martie 2011. {i fiindcă am atins acest subiect, merită evidenţiat faptul că anul acesta se va încheia cu probabil cea mai importantă acţiune de diplomaţie culturală a României în Italia, expoziţia „Aurul antic al României”, inaugurată pe 16 decembrie 2010 într-o locaţie de prestigiu istoric, complexul muzeal „Mercati di Traiano”. Aceasta va fi deschisă publicului larg pentru o perioadă de mai bine de trei luni de zile, din 17 decembrie 2010 până în 3 aprilie 2011.

Tin să reamintesc faptul că Ambasada de la Roma este acreditată şi în Republicile San Marino şi Republica Malta. Am făcut această precizare deoarece activitatea Ambasadei vizează şi intensificarea raporturilor dintre România şi cele două state. Anul acesta am organizat, de exemplu, vizita de stat a preşedintelui maltez George Abela, la Bucureşti.
Făcând o caracterizare succintă, sunt mulţumit de rezultatele obţinute pentru 2010, mai ales că toate acestea s-au derulat pe fondul crizei economice şi financiare care traversează întreaga Europă.»

“Cetăţenii români, foarte puţin informaţi”

Ce a făcut ambasada pentru comunitatea românească din Italia în acest an?

«Dacă până în urmă cu trei – patru ani Ambasada şi Consulatul General de la Milano erau punctele de referinţă al comunităţii româneşti, acum situaţia s-a schimbat. Deschiderea Consulatelor Generale la Torino, Bologna şi Trieste, a schimbat morfologia relaţionării dintre comunitate şi oficiile diplomatice ale României.
Aşa cum menţionam la prima întrebare, programul „consulului itinerant” a dovedit voinţa noastră de a rezolva problemele cetăţenilor români şi de a fi alături de ei, cunoscând foarte bine ce implică pentru un cetăţean român din Sicilia sau Sardegna o deplasare la Roma.
Celor care pun clasica întrebare „ce a făcut ambasada pentru imaginea comunităţii?” doresc să le răspund, cu aceleaşi cuvinte pe care le-am subliniat şi la Veneţia recent: imaginea generală este dată de suma instantaneelor comportamentului fiecărui om.
Cunoscând faptul că cetăţenii români sunt foarte puţin informaţi, am avut iniţiativa publicării şi diseminării unui kit informativ conţinând informaţii utile pentru românii din Italia. De asemenea, am continuat distribuirea „Ghidului lucrătorului român în Italia”.

Impreună cu Unimpresa – România am lansat iniţiativa „Lucrează în România!”, care a vizat constituirea unei adrese de e-mail pentru cetăţenii români din Peninsulă care nu deţin un loc de muncă în Italia şi care doresc să muncească în România. Aceştia pot transmite un CV la adresa [email protected], pentru ca ulterior compania italiană să selecteze CV-urile primite.

Nu în ultimul rând, am considerat oportun să dăm mai mult spaţiu copiilor din familiile de români din Italia. în acest sens, am continuat programul Clubul Copiilor şi am sprijinit, în continuare, Institutul Limbii Române în proiectul cursului de limbă, cultură şi civilizaţie românească din Italia.»

Românii din Italia, “bine integraţi”

Din informaţiile ambasadei, cum este fluxul către Italia al cetăţenilor români, comparativ cu anii trecuţi?

«Ca misiune diplomatică ne raportăm la datele oficiale furnizate de Institutului Naţional de Statistică din Italia (ISTAT), care confirmă faptul că românii reprezintă prima comunitate străină cu 887.763 prezenţe înregistrate la 1.01.2010 (reprezentând 21% din totalul străinilor rezidenţi), în condiţiile în care la începutul anului trecut  numărul acestora se ridica la 796.477.
O altă statistică relevantă este cea a Institutului Naţional de Asigurare împotriva Accidentelor de Muncă şi Bolilor Profesionale (INAIL), în care lucrătorii români reprezintă 693.467 de persoane, circa 22,5% din totalul lucrătorilor străini, desfăşurând activităţi subordonate în zonele de rezidenţă.
Lectura acestor două categorii de date statistice ne confirmă practic gradul extrem de ridicat de integrare a conaţionalilor noştri în societatea italiană, după cum o dovedeşte creşterea aproape constantă a numărului acestora în fiecare din ultimii trei ani.
Dimensiunea economică reprezintă un alt factor care denotă integrarea românilor în Italia, dar şi a italienilor în România. Potrivit datelor furnizate recent de organizaţia Caritas, contribuţia economică a românilor la PIB-ul italian este de 1,2%. La rândul lor, italienii din România au investit în ţara noastră 1,3 miliarde euro, deci 1% din PIB-ul României, iar această cifră prezintă o uşoară tendinţă de creştere. Datele Unimpresa relevă şi faptul că societăţile italiene din România asigură locuri de muncă pentru circa 800.000 de români în ţara noastră.»

Restricţii pe piaţa muncii

In drumul către un statut de egalitate cu ceilalţi cetăţeni comunitari, mai trebuie să scăpăm de anumite restricţii pe piaţa muncii. Care este poziţia Ambasadei faţă de aceste aspecte?

«Poziţia Ambasadei este cea a statului român. Dorim liberalizarea deplină a pieţii muncii şi facem demersuri conjugate pentru obţinerea acesteia.
După cum cunoaşteţi,  începând cu anul 2007 Italia a liberalizat accesul cetăţenilor români pe piaţa muncii într-un număr important de domenii de activitate, rămânând restricţionate doar anumite sectoare.
In vederea obţinerii liberalizării complete a pieţei muncii pentru lucrătorii români, o prioritate, Ambasada a întreprins şi în acest an numeroase demersuri pe lângă autorităţile competente italiene. Dezbaterile recente din Parlamentul italian sunt, în opinia noastră, un indicator al conştientizării crescânde a subiectului, precum şi al dorinţei clasei politice italiene de a veni în întâmpinarea demersurilor noastre. Credem că impactul demersurilor va avea efecte în viitorul apropiat.»

Schengen- Ministrul Maroni “impresionat de nivelul de eficienţă al românilor”

In anul 2007 am intrat în Uniunea Europeană, dar drumul către un statut deplin de cetăţeni comunitari nu s-a încheiat. Mai avem aderarea la Schengen. Suntem siguri de sprijinul Italiei?

«România are capacitatea de a gestiona fără nicio greşeală frontiera externă a Uniunii. Misiunile de evaluare desfăşurate până în prezent în România au evidenţiat faptul că ţara noastră este pregătită din punct de vedere tehnic pentru aderarea la spaţiul Schengen conform termenului fixat, respectiv martie 2011.
Cu ocazia vizitei oficiale în România realizată în luna iulie 2009, în cadrul căreia a fost efectuată o deplasare la sediul SCOMAR, ministrul italian de interne Roberto Maroni a declarat următoarele: „Am rămas impresionat de nivelul de eficienţă al acestui centru şi am confirmat susţinerea Italiei pentru aderarea României la Spaţiul Schengen.”
Unul dintre obiectivele prioritare ale politicii externe a României este aderarea la spaţiul Schengen, în martie 2011. La nivel de Misiune, în raport cu Italia, acest obiectiv a fost urmărit cu consecvenţă pe parcursul acestui an. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că Italia a susţinut România la nivel european în dosare importante, fapt pentru care suntem încrezători că şi de această dată, partenerii italieni vor fi alături de noi. Până în prezent semnalele şi reacţiile colegilor italieni sunt pozitive.»

Activitatea consulară

Anul acesta, consulatele româneşti ar fi trebuit să fie mult mai multe. Inţelegem că e criză. Dar extinderea reţelei consulare se va relua anul viitor?

«Extinderea reţelei consulare în statele unde există o comunitate semnificativă de cetăţeni români şi acordarea asistenţei consulare necesare pentru aceştia este un obiectiv principal pentru MAE român. Vă asigur că va continua sa fie astfel.
La nivel de Ambasadă am întreprins deja demersurile necesare şi suntem în stadiul în care aşteptăm răspunsuri de la autorităţile competente italiene pentru deschiderea unui nou oficiu consular românesc în sudul Italiei.»

Taxele consulare: “s-au introdus şi gratuităţi”


Anul acesta consulatele au fost în centrul unor proteste cu privire la taxele consulare mărite. Cum comentaţi?

«Din câte reţin, nu consulatele au fost în centrul protestelor. Decizia nu a fost luată de consulate sau de vreun minister. După cum bine ştiţi, consulatele doar aplică ceea ce se decide. Până la urmă, după cum vă amintiţi, MAE român a iniţiat un alt act, prin care au fost reduse taxele consulare.
Actul normativ prin care s-a modificat cuantumul taxelor consulare prevede creşterea anumitor taxe, dar şi instituirea unor gratuităţi care nu existau anterior precum cea privind transcrierea actelor de deces.
De asemenea, solicitanţii de servicii consulare pot cere prestarea anumitor servicii în regim de urgenţă, ceea ce reduce numărul deplasărilor succesive la oficiul consular.
Aşadar există şi aspecte pozitive. Consider însă că orice nemulţumire trebuie făcută cunoscută tocmai pentru a contribui la creşterea calităţii serviciilor consulare. Suntem deschişi inclusiv la critici, iar semnalele pe care le primim de la cetăţeni le transmitem în ţară. Dar doresc să vă precizez că nu de puţine ori am primit şi aprecieri de la cei care au apelat la serviciile noastre şi au realizat cât de mare este volumul de activitate al consulilor, condiţiile de stres şi responsabilităţile pe care le au colegii de la Secţia Consulară a Ambasadei.»

“Există o problemă de comunicare între asociaţiile româneşti din Peninsulă”

Comunitatea românească a continuat să se organizeze şi anul acesta. Apar încă asociaţii, unele în conflict cu altele, apar filiale ale partidelor româneşti, care importă şi polemicile dintre ele din ţară, apar tot felul de indivizi cu pretenţii de reprezentare a întregii comunităţi. Ce e pozitiv şi ce nu în toată această efervescenţă?

«Libertatea de asociere este un drept al fiecărui cetăţean. Ambasada nu poate interveni, aşa cum unii şi-ar dori, în viaţa asociaţiilor româneşti. Mesajul meu, din primele săptămâni ale prezenţei mele ca ambasador al României în Italia, a fost de unitate. Această unitate se poate realiza prin identificarea unor proiecte de cooperare în interesul comun şi nicidecum de asimilare a unor asociaţii în altele. Cred că pe fond este o problemă de comunicare între asociaţii şi de conştientizare a faptului că unitatea face puterea.
Ca principiu, este bine când oamenii se implică şi doresc să se organizeze, însă modul, aşa cum se poate constata în cazul nostru, este de multe ori ineficient pentru ca românii din Italia să devină o voce ascultată.
In privinţa asocierilor de natură politică, pot să vă spun că aceste aspecte nu sunt de competenţa ambasadei sau a consulatelor generale. Prin statut, corpul diplomatic este apolitic şi, în consecinţă, nu poate să se pronunţe sau să acţioneze în vreo manieră sau alta, susţinând sau nu vreo persoană sau entitate politică. Noi trebuie să fim neutri politic şi să servim statul român, România şi pe cetăţenii săi.»

Comunitatea este acum foarte mare şi ar trebui să se desprindă, de ce nu, lideri politici ai românilor. După părerea mea, nivelul este foarte slab calitativ al celor care ies în faţă, mânaţi mai mult de oportunism. Vedeţi şanse de evoluţie valabilă a românilor în politica italiană?

«Incep să se afirme profesional tinerii din familiile de români care au absolvit învăţământul universitar în Peninsulă. Unii dintre aceştia, bineînţeles şi în funcţie de direcţia pe care s-au profilat, ar putea să devină lideri ai comunităţii româneşti şi chiar ai comunităţilor locale din care provin. Au o altă viziune, unii sunt legaţi de valorile României, sunt formaţi în Italia şi au o abordare europeană. Vom vedea, deocamdată avem doar câteva semne firave.»

Recunoaşterea BOR în Italia, “foarte aproape”

Anul acesta au apărut multe noi parohii româneşti, dar Biserica Ortodoxă a Românilor nu a fost încă recunoscută oficial de statul italian. Credeţi că se poate întâmpla anul viitor?

«Procesul de recunoaştere a fost iniţiat atunci când s-a solicitat acest lucru de către Biserica Ortodoxă Română, prin intermediul Episcopiei sale din Italia, autorităţilor competente italiene.
In acest moment, pot să vă spun că Biserica Ortodoxă Română din Italia este în curs de recunoaştere. Mai mult, pot să vă confirm că orizontul de timp al recunoaşterii de iure nu este deloc îndepărtat.
Ambasada consideră o prioritate recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române în Italia, motiv pentru care, din momentul în care ne-a fost solicitat sprijinul, am intrat în contact cu autorităţile italiene. Există o legătură permanentă între autorităţile statului gazdă competente în materie, Ambasadă şi Episcopia Ortodoxă Română din Italia. Bineînţeles, avem o comunicare foarte bună şi pragmatică cu Episcopia.
Per ansamblu, menţinem permanent un dialog constructiv cu toate cultele româneşti din Italia recunoscute de Statul român, deoarece Biserica este un important factor de coeziune şi de identitate a comunităţii româneşti.»

Ce mesaj aveţi pentru români cu ocazia Sărbătorilor de iarnă?

«Intotdeauna am fost o persoană optimistă şi am încercat să induc această stare de spirit colegilor şi colaboratorilor. Sunt convins că anul 2011 va fi un an mai bun şi doresc să fie astfel pentru toţi românii, inclusiv pentru cei care trăiesc departe de România. Sărbători Fericite şi un An Nou mai bun, cu sănătate, belşug şi împliniri!»

Sorin Cehan

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]

Scrisoare Pastorală a PS Siluan la Praznicul Nașterii Domnului

CRONICA/ Oroare la Foggia- român găsit decapitat