in

Familie de români la Amatrice: ”Fiica mea de 28 de zile, salvată printr-un miracol”

Publicaţia catolică Famiglia Cristiana povesteşte despre o fetiţă de numai 28 de zile, Sofia Maria, salvată miraculos cu familia din cutremur.

Sofia Maria doarme în braţele mamei. Nu-şi va aminti nimic despre noaptea cutremurului, când casele se spulberau şi zidurile dansau. Este vie aici în grădina din Amatrice, sub soarele care încălzeşte dărâmăturile şi inimile celor care au pierdut totul. Mama Domnica şi tatăl Mihail, români, spun povestea unui miracol, povestea familiei lor, care a reuşit să iasă de sub dărâmături. Vorbesc despre chipurile acoperite de praf şi despre Sofia Maria, de numai 28 de zile, înfofolită în pătură împreună cu cele două surioare, duse jos pe scările şubrede, afară în mica piaţă unde totul cădea.

Locuiau în zona Sommati, un cartier din Amatrice. Cei doi români s-au cunoscut în România şi s-au căsătorit. Mai întâi o fetiţă şi apoi o alta. El cu o muncă de zidar. Dar la Roma nu făceau faţă. Prea scumpă, Capitala. Amatrice putea fi un pariu şi ei l-au acceptat. Au găsit o casă frumoasă şi mare în Sommati, promisiunea unei vieţi bune. Banii le ajungeau şi au cumpărat-o cu împrumut de la bancă.

Povesteşte Domnica: „Am făcut sacrificii, Mihail lucra şi apoi făcea alte mii de mici munci. Eram fericiţi„. Acum că au pierdut totul, le rămâne viaţa şi le este de ajuns. La Sommati au murit mulţi, inclusiv trei englezi care locuiau într-o casă veche pe care au renovat-o. Explică Mihail: „Pe timpul iernii abia suntem două familii, însă zilele acestea mica zonă s-a umplut de oameni de pe-aici care stăteau departe, la fel ca în fiecare vară. Noi ne-am salvat, alţii, prea mulţi, au murit”.

El, după ce şi-a pus familia la loc sigur, a început să sape cu mâinile, însă forţa cutremurului îşi făcuse deja treaba: „Am reuşit să salvez numai patru persoane”. Povesteşte noaptea, acea noapte după 3.36: „Am aprins un foc lângă dărâmături pentru a ne încălzi. Am aşteptat salvatorii„. Domnica o strângea pe Sofia Maria în braţe, el celelalte fetiţe. Acum ele se joacă în cortul voluntarilor, cântă la o mică chitară şi la un flaut, desenează copaci şi flori.

Despre acea noapte tatăl îşi aminteşte fiecare detaliu, mama care urla, el care sparge o uşă, fiicele ţinute într-o îmbrăţişare, forţa disperării, treptele scărilor care se fărâmiţau una câte una în urma lor, câmpul sub cerul liber, praful, salvarea.

Sofia Maria este speranţa din Amatrice şi mărturia vieţii mai puternice decât cutremurul. Rămâne durerea pentru mulţi români morţi aici, deveniţi cetăţeni ai localităţii Amatrice, comunitate care i-a primit cu ospitalitate.


Citiți și:

A murit la Amatrice: Elena Olaru muncea în Italia pentru nepotul său bolnav de leucemie

A murit la Amatrice: Steluţa Novac a fost descoperită moartă în pat, cu cartea de identitate în mână

A murit la Amatrice: Aurelia era în vacanţă cu familia, casa în care dormea a căzut într-o groapă imensă

A murit la Amatrice: Maricica Iosub plecase de 15 ani din Botoşani

Printre românii care au murit la cutremur în Italia se află şi Emanuel, un băiețel de 11 ani

 

 

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]

Ți se zbate ochiul? Poate fi semnul unei afecțiuni neurologice

”Nu mai suntem pe vremea doctoriţei Quinn!”. 80% dintre studenţii şi doctorii din țară vor să emigreze